Zalujni și NATO: ce ascunde retractarea rapidă de la Kiev?
adevaruri

Zalujni și NATO: ce ascunde retractarea rapidă de la Kiev?

U
6 min de citit

n fost comandant-șef care declară public că propria țară nu va adera niciodată la NATO, pentru ca apoi diplomația de la Kiev să se grăbească să „recontextualizeze” cuvintele lui — asta nu miroase a simplă neînțelegere, ci a un mesaj care a scăpat controlat pe ușa greșită.

Valeri Zalujni, actualul ambasador al Ucrainei în Regatul Unit și fostul comandant-șef al Forțelor Armate ucrainene, a explicat miercuri poziția pe care o exprimase cu două zile înainte cu privire la perspectivele aderării Ucrainei la NATO. Spre surprinderea multora, Zalujni a afirmat că Ucraina nu ar avea, de fapt, avantaje din aderarea la Alianță — o poziție cel puțin neconvențională pentru omul care a condus armata în plin război cu Rusia.

NATO, „produs al lumii vechi” — spus chiar de un aliat declarat al Alianței

Ambasadorul a insistat că este un susținător al NATO, dar consideră că organizația trebuie să se transforme radical, fiind încă „ghidată de doctrinele din cel de-al Doilea Război Mondial”. Zalujni a reamintit că, în 2019, a fost principalul arhitect al reformei prin care armata ucraineană a fost adusă la standardele NATO, modificând aproape 37 de acte legislative — un proces care, spune el, i-a atras nenumărați adversari.

„În faţa dumneavoastră se află o persoană care, în 2019, cu aceste mâini şi cu acest cap, a elaborat în întregime întreaga reformă şi modificările aduse la aproape 37 de acte legislative privind alinierea Ucrainei, în sistemul de management la nivel strategic, la principiile şi standardele NATO. Mi-am făcut atât de mulţi duşmani, încât nici nu vă puteţi imagina. Eu sunt pentru NATO”, a declarat ambasadorul.

Totuşi, potrivit acestuia, „din punct de vedere politic, NATO ridică multe întrebări, fiind un bloc care a apărat lumea veche”. „Are loc un progres ştiinţific şi tehnic. În 2026, Ucraina a utilizat toate tipurile de armament – cu excepţia, poate, a armelor nucleare, a portavioanelor şi a avioanelor F-35, care se află în dotarea NATO – şi a aplicat doctrinele de utilizare a acestora. Resursele s-au epuizat. Federaţia Rusă a găsit o soluţie de contracarare pentru toate acestea”, a explicat Zalujni.

„Tehnic și științific, suntem peste NATO. Ei nu sunt pregătiți pentru noi”

Cea mai tăioasă afirmație a ambasadorului rămâne aceasta: potrivit lui, NATO este blocată în doctrina de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în timp ce Ucraina, forțată de războiul cu Rusia, ar fi „cu un pas înainte din punct de vedere tehnologic”.

„Progresul ştiinţific şi tehnologic şi războiul în curs au dus Forţele Armate ale Ucrainei la un nivel cu totul diferit. Iar acum NATO nu are altă soluţie decât să treacă la standarde complet diferite, pentru a ajunge la o doctrină cu totul nouă. Abia atunci NATO va fi pregătită pentru aderarea Ucrainei. Am spus deja că avem nevoie de un bloc militar cu totul nou, cel mai probabil cu o ancorare teritorială în Europa. Cu totul nou”, a punctat generalul.

Ca exemplu de alternativă „promițătoare din punct de vedere politic”, Zalujni a menționat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite) — un detaliu care, cine urmărește cu atenție, nu e deloc întâmplător, având în vedere că exact acest subiect fusese punctul de plecare al declarațiilor sale inițiale.

Ambasadorul a precizat că participă regulat la exercițiile de comandă și stat major ale NATO desfășurate în Marea Britanie, pentru că acestea „ilustrează cultura şi filosofia Alianţei privind desfăşurarea operaţiunilor militare”, dar a insistat: „acest bloc trebuie să se schimbe pentru a face faţă ameninţărilor actuale”. Iar întrebarea lui retorică merită reținută: „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?”

Cronologia care ridică semne de întrebare: cine a cerut retractarea?

Ce nu se menționează suficient în relatările oficiale este ordinea evenimentelor. Ministerul ucrainean de Externe a intervenit rapid, susținând că afirmațiile lui Zalujni „au fost scoase din context” și că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO în general. Explicația oficială: în timpul unei discuții despre integrarea euroatlantică, la reuniunea generală a ambasadorilor de la Kiev, Zalujni a fost rugat să comenteze participarea Ucrainei la coaliția JEF, moment în care s-ar fi exprimat, „în general”, și despre Alianță.

Coincidență sau nu, corectarea narativă a venit exact atunci când declarațiile inițiale ale lui Zalujni începeau să circule intens în presa occidentală, într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina în cadrul NATO este deja fragil — susținerea militară pentru Kiev în România, de exemplu, se situează la doar 37%, sub media europeană de 57%. Cine beneficiază de o narativă în care Ucraina „nu are nevoie” de NATO? Cu siguranță nu cei care cer în continuare integrare deplină și garanții de securitate ferme.

Zalujni însuși a recunoscut, luni, într-un citat pe care ministerul de Externe l-a considerat „needitat corespunzător”: „Cunosc foarte bine NATO. Timp de vreo 12 ani, probabil, m-am ocupat personal de adoptarea standardelor NATO şi am ascultat în fiecare an poveşti despre faptul că, în curând, vom adera la NATO. Din păcate, nu vom adera niciodată la această organizaţie!” El a considerat mai realistă o alianță mai restrânsă și localizată: „Ucraina se va alătura blocurilor şi alianţelor care, probabil, se vor forma. Cel mai probabil, vom vorbi despre un bloc european de securitate militară.”

Indiferent cum se explică, rămâne un fapt: un om care a condus armata ucraineană în cel mai greu război convențional din Europa postbelică pune la îndoială public relevanța NATO — iar acest lucru se întâmplă în paralel cu discuții tot mai insistente despre o arhitectură de securitate europeană alternativă, care ar reduce, evident, dependența de structura transatlantică condusă de SUA. Context extins care nu poate fi ignorat: aceste declarații apar pe fondul unei presiuni tot mai mari asupra unităţii occidentale, într-un moment în care armistiţiile fragile din Orientul Mijlociu şi tensiunile globale testează deja coerenţa alianţelor existente.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.