Susținătorii lui Nicușor Dan, dezamăgiți: ce se ascunde la Cotroceni?

n actor care și-a pus reputația și familia în joc pentru a susține campania lui Nicușor Dan ajunge acum să declare public că îi este scârbă de propria alegere — iar ceea ce pare o simplă ruptură emoțională ridică o întrebare mai incomodă: câți dintre cei care au mobilizat electoratul urban pro-european în 2025 se simt astăzi trădați, și de ce instituțiile nu par deranjate de acest lucru?

Actorul Alex Bogdan a participat la un protest desfășurat la Palatul Cotroceni, nemulțumit de faptul că președintele Nicușor Dan nu l-a demis pe șeful SPP, Lucian Pahonțu, după publicarea unui material de investigație al Recorder. Coincidență sau nu, exact instituția responsabilă cu protecția celor mai înalte funcții din stat devine subiectul unei anchete jurnalistice — iar reacția oficială pare, cel puțin din perspectiva unui simplu cetățean-susținător, absența oricărei consecințe.

„Îmi este scârbă că mi-am pus familia la bătaie pentru Nicușor Dan. Mi-am luat înjurături și oamenii m-au amenințat cu moartea. I-au zis soției să nască copii morți. Îmi este scârbă că am putut să susțin un asemenea om. În Brăila, un om a trecut razant pe lângă mine cu mașina. A vrut să dea peste mine pentru că-l susțineam pe Nicușor Dan. Pentru ce mi-am pus eu la bătaie reputația, familia și energia? Pentru ce? Ca să-și bată joc de noi? Eu, dacă-l văd pe omul ăsta, îl scuip. Nu vreți să înțelegeți cât de furios sunt. Dacă-l văd vreodată în fața mea, îl scuip”, a declarat actorul pentru Epoch Times.

De la susținător înfocat la critic public — ce s-a schimbat?

Ce nu se menționează în cele mai multe relatări oficiale este cronologia acestei transformări: cel care astăzi vorbește despre trădare a fost, cu doar câteva luni în urmă, unul dintre vocile publice care s-a expus frontal împotriva lui George Simion și Călin Georgescu, în plină criză electorală declanșată de anularea scrutinului din 2024. Cine beneficiază de această poziționare fermă a lui Bogdan în 2024-2025 și cine pierde acum, când vocea lui se întoarce împotriva propriei tabere? Nu e o întrebare retorică — e miza reală a oricărei mobilizări civice construite pe emoție, nu pe garanții instituționale.

„Anul care a fost ne-a luat pe toți prin surprindere. Plana pe undeva pe acolo chestia asta. Corpul meu acum e într-o stare de tensiune. Eu nu mă pot relaxa. E pentru prima oară când de Crăciun nu au mai zis prietenii să ne adunăm, să facem. Toată lumea s-a retras acasă, sleită, obosită. Vrem doar să ne lingem rănile, să bem o bere și să ne odihnim. Parcă ne-a hăituit anul 2025 rău de tot. Dacă mă aude cineva, o să mă întrebe: Da, cine te-a pus? Uite, m-a pus. M-a pus simțul meu pentru că eu nu-mi imaginam vreodată să trăiesc într-o țară care a fost condusă de Călin Georgescu sau George Simion. Dacă o să se întâmple asta, o să văd ce o să fac. Nu putem să ajungem acolo”, spunea Bogdan la podcastul lui Radu Țibulcă.

Context extins: cine plătește prețul dezamăgirii civice?

Cazul lui Alex Bogdan nu este izolat — se înscrie într-un tipar mai larg al românilor care s-au expus public în perioada crizei electorale 2024-2025, într-un context marcat de acuzații de interferență străină, dezinformare coordonată și o societate deja fracturată pe axa urban-rural. Ceea ce rămâne neclar, și puțini par dispuși să discute deschis, este dacă scandalul SPP-Pahonțu reprezintă doar un incident izolat de management instituțional sau simptomul unei probleme mai adânci legate de modul în care sunt gestionate structurile de protecție ale statului, chiar în jurul celui mai vizibil simbol al schimbării promise electoratului pro-european. Cronologia — protest public, tăcere instituțională, frustrare amplificată — ridică, cel puțin, semne de întrebare legitime.

Sursă: R3media (r3media.ro)