Lipsa de citostatice: cine profită de haosul din farmacii?

jurnalistă cunoscută publicului român trebuie să-și cumpere singură, din străinătate, un medicament pentru cancer care oficial „nu se găsește” în România de cel puțin un an — și ceea ce pare o simplă poveste de suferință personală ridică, de fapt, o întrebare mult mai incomodă: cum de un sistem de sănătate care se declară funcțional lasă bolnavii de cancer să plătească din buzunar tratamente vitale, fără nicio explicație publică despre motivul real al penuriei?

Jurnalista Liliana Ruse de la Digi24 a povestit la propriul post că are nevoie de citostatice pentru tratamentul oncologic pe care îl urmează, iar unul dintre medicamente, lomustina, este indisponibil în farmaciile din România de cel puțin un an. „Unul dintre medicamentele citostatice de care eu am nevoie pentru tratament nu se găsește în România de un an, cel puțin un an”, a declarat ea.

Pentru a-și continua tratamentul, jurnalista a fost nevoită să caute soluții în afara țării: a cumpărat medicamente din Ungaria și s-a interesat de posibilitatea de a le procura din Bulgaria, Republica Moldova sau Turcia. O cutie comandată din Germania costă, potrivit ei, aproximativ 1.000 de euro — o sumă care ridică imediat întrebarea firească: cine ar trebui, de fapt, să acopere acest cost, și de ce nu o face?

„Ăsta este un tratament de care ne depinde viața, nu există altă variantă”, a spus Liliana Ruse, subliniind că nu vorbește doar despre situația personală, ci despre o problemă structurală care afectează un număr necunoscut de pacienți fără resursele sau rețeaua de sprijin pe care le are ea.

„Nu mi se pare normal să mai suport o asemenea povară financiară”, a mai spus jurnalista, recunoscând totuși că se află într-o poziție privilegiată — are venit, familie și prieteni care o pot ajuta financiar, lucru pe care mulți alți bolnavi de cancer din România nu îl au.

„Nu mă omoară tratamentul, cât mă omoară acest stres de a ști dacă găsesc sau nu medicamente. Fiecare viață are aceeași valoare. Eu și alții ca mine valorăm toți la fel. Statul are aceleași obligații față de noi toți, punct. Și eu n-o să mă opresc. Să fie clar. Asta e o promisiune pe care o fac tuturor. Se va rezolva poate cu Lomustina, dar n-o să mă opresc și pentru fiecare dintre medicamentele astea care vor lipsi, o să duc o bătălie așa cum pot eu și cât pot eu”, a declarat Liliana Ruse.

O coincidență care se repetă în interiorul aceleiași redacții

Ceea ce nu se menționează suficient de des în discuția publică este că, în 2025, o altă jurnalistă de la același post, Ionela Năstase, dezvăluise că a fost diagnosticată cu cancer la un control de rutină. „Acum un an, viața mea s-a oprit pentru câteva secunde, la un control de rutină, pentru că am primit acel diagnostic care îți taie respirația: cancer. A fost cel mai greu cuvânt pe care l-am auzit vreodată, dar și începutul celei mai mari lecții despre viață, curaj și recunoștință. Nu împărtășesc asta pentru a primi compasiune, ci pentru că știu că povestea mea poate salva vieți”, a scris ea la momentul respectiv.

Este doar o coincidență faptul că două jurnaliste de la același trust media, ambele voci vizibile în promovarea vaccinării anti-Covid în perioada pandemiei, au dezvoltat forme de cancer în ultimii ani? Probabil. Dar cronologia merită menționată, mai ales că Ionela Năstase s-a remarcat în 2021 ca o voce pro-vaccinistă acerbă, sugerând la un moment dat recompensarea financiară a celor care se vaccinau, iar Liliana Ruse s-a vaccinat, la rândul ei, împotriva coronavirusului în același an.

Context extins care rareori apare în presa mainstream: în urmă cu un an, cercetători sud-coreeni au declarat că au descoperit dovezi conform cărora vaccinurile anti-Covid ar putea fi asociate cu un risc crescut pentru șase tipuri de cancer — o afirmație contestată în mediul academic și de oncologi, dar care nu a fost niciodată discutată public de posturile care au promovat masiv campania de vaccinare. Cine beneficiază de faptul că această discuție rămâne marginală? În ultimii ani, numeroase personalități publice, de la actorul Mircea Diaconu la fotbalistul Salvatore Schillaci, au decedat prematur din cauza unor forme de cancer sau boli cardiovasculare, iar tiparul acesta pare să se repete cu o frecvență care nu mai poate fi ignorată doar ca „ghinion statistic”.

Penuria de medicamente — o problemă mai veche decât se recunoaște

Dincolo de subtextul privind vaccinarea, rămâne o problemă concretă și verificabilă: absența unui citostatic esențial din farmaciile românești de peste un an, într-o țară membră UE, cu un sistem sanitar care ar trebui, teoretic, să garanteze acces egal la tratament pentru toți pacienții oncologici. Faptul că o jurnalistă cu vizibilitate publică și resurse relative trebuie să importe personal medicamente din Ungaria, Germania sau să caute alternative în Bulgaria, Moldova și Turcia arată o breșă sistemică pe care autoritățile nu au explicat-o public. Ce se întâmplă cu pacienții care nu au nici bani, nici platformă mediatică pentru a atrage atenția asupra acestei situații?

Sursă: R3media (r3media.ro)