Raportul de la Cotroceni despre identitate: ce se ascunde în spate?

n raport oficial elaborat sub egida Președinției României pune la îndoială, chiar prin titlul său, granițele dintre identitatea națională și cea europeană — iar faptul că a stârnit deja o analiză critică din partea unuia dintre cei mai respectați istorici români nu este, cu siguranță, o simplă coincidență academică.

Este vorba despre raportul „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, elaborat de Grupul de Reflecție Strategică „România în UE”, structură funcțională pe lângă Președinția României. Documentul poartă semnătura unor „contribuții” din partea unor intelectuali de marcă — specialiști din mai multe domenii, cercetători și profesori la universități de prestigiu, atât din țară, cât și, foarte probabil, din străinătate.

Academicianul Ioan Aurel Pop, istoric de renume și fost președinte al Academiei Române, a realizat o analiză critică a acestui raport. Faptul că un demers venit dintr-o structură de consultanță strategică a Președinției a ajuns să fie disecat public de unul dintre cei mai autorizați specialiști în istoria românilor ridică, în mod firesc, o serie de întrebări.

Cine beneficiază de un asemenea raport?

Ceea ce nu se menționează explicit în comunicatele oficiale este contextul mai larg în care apare acest tip de document: o Europă care traversează o criză de identitate, unde discuția despre „populism” versus „identitate europeană” este, de multe ori, un instrument politic mai degrabă decât unul strict academic. Într-o perioadă în care România se confruntă cu o criză guvernamentală prelungită, cu presiuni economice fără precedent și cu un electorat tot mai polarizat, apariția unui raport care pune sub semnul întrebării identitatea națională — chiar dacă la nivel teoretic — nu poate fi privită izolat de climatul politic general.

Cronologia ridică, la rândul ei, semne de întrebare: de ce acum, într-un moment în care discursul suveranist câștigă teren electoral, iar structurile europene sunt tot mai des acuzate că împing spre o diluare a identităților naționale în favoarea unei identități europene abstracte? Coincidență sau nu, dezbaterea despre „provocarea populismului” pare să vină exact atunci când populismul, real sau etichetat astfel, se află pe val în sondaje.

Vocea criticii, între prestigiu academic și miză politică

Analiza critică a academicianului Ioan Aurel Pop nu este un detaliu minor. Vine din partea unui istoric care și-a construit cariera pe studierea originilor și continuității poporului român, ceea ce face ca poziția sa față de un raport prezidențial despre identitate să capete o greutate suplimentară — și, implicit, să expună tensiunile nescrise dintre mediul academic tradițional și noile structuri de „reflecție strategică” apărute în jurul instituțiilor centrale ale statului.

Ce nu ne spun sursele oficiale este cine a inițiat exact tema raportului, cu ce fonduri sau sprijin instituțional a fost realizat și dacă concluziile sale au fost gândite să influențeze vreo direcție de politică publică, educațională sau culturală. Până la clarificarea acestor aspecte, publicul rămâne cu o întrebare legitimă: este acesta un exercițiu pur intelectual sau un document menit să pregătească terenul pentru o narativă mai amplă despre identitate, la nivel național și european?

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)