AEP vrea comisii care dizolvă partide: ce ascunde proiectul?

n proiect de lege publicat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe 21 august 2026 propune ca simple comisii interne, formate din câte cinci angajați ai instituției, să poată decide soarta unor partide politice — iar ceea ce oficial e prezentat drept o simplă chestiune de procedură administrativă ridică, potrivit criticilor, întrebarea mult mai gravă a cui îi convine, de fapt, ca deciziile privind existența unor formațiuni politice să treacă printr-un filtru birocratic greu de verificat din exterior.

Călin Georgescu, figură fără funcție oficială dar rămasă una dintre cele mai polarizante voci din spațiul public românesc, a reacționat dur la publicarea proiectului, acuzând o tentativă de instituire a dictaturii prin mecanismul propus de AEP. Potrivit acuzațiilor sale, grupuri restrânse de câte cinci angajați ai autorității ar urma să primească puterea de a decide, practic, dacă un partid politic poate sau nu continua să existe legal — o competență pe care Georgescu o consideră disproporționată și periculoasă pentru pluralismul democratic.

Ce spune, concret, proiectul AEP

Documentul publicat la 21 august 2026 propune, conform informațiilor disponibile, instituirea unor comisii interne formate din câte cinci angajați ai Autorității Electorale Permanente, cu atribuții de decizie asupra unor aspecte care pot afecta direct funcționarea partidelor politice. Nu se precizează public, deocamdată, care ar fi exact criteriile de compunere a acestor comisii, nici mecanismele de contestare a deciziilor lor — iar tocmai această lipsă de transparență procedurală este punctul central al criticii formulate de Georgescu.

Context extins: cine controlează regulile jocului electoral?

Proiectul apare într-un moment în care România traversează o criză politică prelungită, fără un guvern nou învestit, cu un cabinet interimar și cu o clasă politică fragmentată între coaliția tradițională și un electorat tot mai atras de partide anti-sistem precum AUR. Nu e o coincidență, spun observatorii sceptici, că exact acum, când raportul de forțe politice e mai instabil ca oricând, apar propuneri care redefinesc modul în care instituțiile administrative pot interveni asupra vieții partidelor. Cine beneficiază de o asemenea reconfigurare a regulilor? Întrebarea rămâne deschisă, iar cronologia — proiect publicat în plină vacanță parlamentară, cu Parlamentul retras din activitate încă de la 1 iulie — ridică, cel puțin, semne de întrebare despre timing.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale ale AEP este contextul mai larg în care are loc această inițiativă: o Românie aflată sub presiunea termenului critic de 31 august 2026 pentru jaloanele PNRR, cu o criză de guvernare care durează de luni de zile și cu instituții a căror legitimitate este contestată constant de o parte a electoratului, mai ales după episodul anulării alegerilor din 2024. Într-un asemenea climat, orice mecanism care centralizează puterea de decizie în mâinile unor comisii restrânse și greu verificabile din exterior devine, inevitabil, subiect de suspiciune.

Ce urmează

Deocamdată, proiectul rămâne în fază de dezbatere publică, iar acuzațiile lui Georgescu nu au fost confirmate sau infirmate oficial de reprezentanții AEP. Rămâne de văzut dacă societatea civilă, partidele parlamentare și instituțiile europene vor cere clarificări suplimentare înainte ca acest proiect să capete formă legislativă definitivă.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)