Repopulare cu români: planul pe care nimeni nu-l discută oficial

n fost secretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe spune public ceea ce, în culise, tot mai mulți analiști șoptesc de ani buni: România se golește de oameni, iar soluțiile vehiculate discret la nivel european — importul de forță de muncă din afara continentului — ar putea schimba ireversibil „geografia umană” a țării. Declarația nu vine de la un politician oarecare, ci de la cineva care a văzut din interior cum funcționează diplomația românească.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu a afirmat, într-un video publicat pe canalul său de YouTube, că România trebuie să evite ca „geografia sa umană să arate precum cea a Franței, Germaniei sau Marii Britanii”, sugerând că declinul demografic al țării ar trebui compensat exclusiv cu români întorși din diasporă, nu cu populații aduse din afara Europei.

Diaspora, „rezerva strategică” pe care statul o ignoră

Popescu a numit diaspora românească „una dintre puținele noastre rezerve strategice”, criticând faptul că România nu are, până acum, o strategie coerentă de atragere înapoi a milioanelor de cetățeni plecați la muncă în străinătate. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale ale instituțiilor statului este exact acest lucru: absența unui plan național, sistematic, de repatriere — în contrast cu discursul public despre „grija față de diasporă” afișat cu ocazia fiecărui ciclu electoral.

„Să evităm ca geografia noastră umană să arate precum cea a Franței, Germaniei sau Marii Britanii. Fiecare comunitate locală, fiecare primărie, fiecare județ, trebuie să aibă și acțiuni de menținere a legăturii cu cei plecați în străinătate. Să caute să adopte măsuri în favoarea reîntoarcerii”, a spus Ștefan Popescu.

Cine beneficiază de „soluția” importului de populație?

Fostul secretar de stat a mers mai departe, punând sub semnul întrebării o direcție pe care unii decidenți europeni o promovează ca fiind singura rezolvare pragmatică la criza demografică a continentului: aducerea de forță de muncă din alte continente. Coincidență sau nu, acest tip de soluție este discutat tot mai des la nivelul instituțiilor europene, în timp ce alternativa — sprijinirea reîntoarcerii propriilor cetățeni — rămâne aproape absentă din agenda publică.

„România nu trebuie să accepte pasiv declinul demografic și că am putea să-l compensăm cu oameni aduși din Asia de sud sau cine știe de unde. Nu este vorba de a aduce niște oameni înapoi, ci de fiii ai acestei țări”, a spus Popescu.

Contextul mai larg: o Europă care se transformă demografic

Declarațiile lui Popescu nu apar într-un vid. Ele vin pe fondul unor dezbateri tot mai aprinse, atât în România cât și în restul Uniunii Europene, despre modul în care statele occidentale — Franța, Germania, Marea Britanie — și-au schimbat radical compoziția populației în ultimele decenii prin politici de imigrație masivă, în timp ce natalitatea autohtonă a scăzut constant. Ce nu se spune deschis este că România, aflată ea însăși într-o criză demografică severă și cu milioane de cetățeni plecați în diasporă, ar putea urma același traseu — doar că, în cazul ei, miza ar fi dublă: pierderea populației native și lipsa unei strategii reale de aducere acasă a celor plecați.

Cine ar avea de câștigat dintr-un asemenea scenariu — fie el importul de forță de muncă străină, fie continuarea inerției instituționale — rămâne o întrebare la care autoritățile române nu au oferit, până acum, un răspuns public coerent.

Sursă: R3media (r3media.ro)