Brazilia: valul de dreapta care înghite America Latină

eea ce piețele de predicție prezintă ca o victorie confortabilă a președintelui socialist Lula da Silva ascunde de fapt o cursă electorală care s-a transformat, în ultimele zile ale lunii august, într-un veritabil cap sau pajură — iar cronologia acestei prăbușiri de sondaje ridică întrebări despre cine anticipează, de fapt, ce urmează în Brazilia.

Potrivit analiștilor UBS, care citează sondaje noi, președintele Luiz Inácio Lula da Silva și senatorul de dreapta Flávio Bolsonaro sunt aproape la egalitate cu doar câteva săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 octombrie. O victorie a lui Bolsonaro ar accelera, spun analiștii, eradicarea guvernărilor de stânga de pe tot continentul sud-american — un continent aflat, potrivit acelorași surse, într-o realiniere politică spre dreapta „o dată la o generație”.

Cifrele care se topesc de la o zi la alta

Alexandre de Ázara, director general și economist-șef pentru Brazilia la UBS, a declarat clienților că „decalajul se închide” pe măsură ce Bolsonaro se apropie periculos de Lula. Agregatorul de sondaje UBS arată că Lula ar obține 44% din voturile valide în primul tur — în scădere cu un punct procentual față de începutul săptămânii — în timp ce Bolsonaro a urcat la 38%. Restul candidaților rămân la 18%.

Dar diferența cu adevărat interesantă apare în scenariul turului doi: Lula conduce cu un scor de 50,6% la 49,4% pentru Bolsonaro — o marjă de doar 1,2 puncte procentuale, redusă de la 2,8 puncte procentuale de la începutul săptămânii. Ázara folosește o combinație de date de la Datafolha, Veritá, Nexus, Gerp, Indexa și PoderData, iar noi sondaje de la Vox, Nexus, Real Time Big Data și Atlas sunt așteptate în zilele următoare.

Piețele financiare par să știe altceva

Coincidență sau nu, piețele de predicție rămân considerabil mai încrezătoare în Lula decât arată sondajele stradale. Polymarket dă președintelui 62% șanse de câștig, față de doar 35% pentru Bolsonaro, iar Kalshi plasează cursa la 61% versus 39%. Cine beneficiază de acest decalaj între percepția publică și paranteza pariurilor rămâne o întrebare deschisă — mai ales când vorbim despre piețe care, în alte cicluri electorale globale, s-au dovedit surprinzător de aliniate cu interesele marilor fonduri de investiții.

Alegătorii brazilieni se confruntă cu o alegere ideologică radicală: Lula, socialistul aflat la putere, versus Bolsonaro, care descrie economia țării drept prizonieră a cheltuielilor mari, a dobânzilor ridicate și a datoriei publice în creștere. Barclays estimează că viitoarea administrație va avea nevoie de un ajustament fiscal de cel puțin 2,5% din PIB — aproximativ 350 de miliarde de reali — pentru a stabiliza povara datoriei până în 2031.

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale despre datorie

TS Lombard estimează că, sub Lula, reformele de cheltuieli ar fi limitate, iar datoria ar atinge oricum un vârf de 94,7% din PIB în 2034. Sub Bolsonaro, analiștii modelează un ajustament mai rapid, printr-o regulă de cheltuieli legată de nivelul datoriei, dar chiar și așa datoria ar ajunge la 90% în 2032. Cu alte cuvinte: indiferent cine câștigă, factura o vor plăti tot brazilienii de rând — detaliu care rareori ajunge în titlurile despre „schimbare de regim”.

Un analist de la Bank of America pentru piețele latino-americane a notat că „Brasília este în mod electoral: investitorii stau pe margine așteptând rezultatul”, subliniind că incertitudinea rămâne ridicată pe măsură ce sondajele arată o convergență tot mai accentuată între cei doi candidați. Analiștii ING merg mai departe, remarcând că real-ul brazilian a fost susținut recent inclusiv de acest sondaj care arată avansul lui Lula redus la doar un punct procentual — Bolsonaro candidând pe un ticket de consolidare fiscală și sperând să repete scenariul victoriei lui Abelardo de la Espriella în Columbia, primit cu entuziasm de piețele locale de active.

Un tipar care se repetă pe tot continentul — și dincolo de el

Primul tur al alegerilor prezidențiale braziliene are loc pe 4 octombrie, iar cursul valutar USD/BRL va fi, cu siguranță, zguduit de fiecare sondaj publicat până atunci. Ceea ce merită observat este contextul mai larg: Brazilia nu este un caz izolat. Columbia a virat deja spre dreapta, iar analiștii vorbesc despre un val care traversează America Latină — o realiniere ideologică ce, potrivit unor economiști precum Andrzej Szczepaniak de la Nomura, ar putea anticipa un tipar similar în Europa, unde partidele de dreapta câștigă teren în mai multe țări mari pe parcursul următorului ciclu electoral de 18 luni.

Nu e o coincidență lipsită de miză faptul că alegătorii occidentali, de la America de Sud la Europa, resping tot mai vizibil experimentele progresiste, politicile de frontiere deschise și rețetele economice de stânga care, potrivit criticilor, au produs mai multă instabilitate decât prosperitate. Rămâne de văzut dacă Brazilia va confirma acest tipar sau va fi excepția care întărește regula — și cine, în culise, a mizat deja pe unul dintre cele două scenarii.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)