Iran-SUA: cronologia loviturilor care ridică semne de întrebare

eea ce Washingtonul prezintă drept o „reacție proporțională” la atacurile iraniene ascunde de fapt o decizie care ar fi fost deja luată la Camp David — restul e doar teatru diplomatic pentru consumul public, iar ambasadele americane care își evacuează cetățenii din tot Orientul Mijlociu spun mai multe despre iminența conflictului decât orice declarație oficială.

Potrivit unui raport Wall Street Journal, noua ofensivă americană ar putea începe în doar câteva zile și s-ar putea întinde pe o perioadă similară, în timp ce alte surse vorbesc despre unele dintre cele mai dure lovituri de până acum asupra infrastructurii energetice iraniene. Deși Trump ar fi aprobat deja, vineri, la Camp David, un plan de atac, CBS News și Axios susțin că ordinul final de execuție nu a fost încă emis — ceea ce lasă loc, teoretic, unei ultime întorsături diplomatice.

„Îi vom lovi foarte tare”, a declarat Trump reporterilor în cadrul unei ședințe de cabinet la Camp David. „Și la un moment dat, vor spune: nu mai putem suporta.” Întrebat despre reluarea negocierilor cu Teheranul, președintele american a fost și mai direct: „Cred că vrem doar să câștigăm.”

Trump a mai spus că își „pierde încrederea” într-un acord cu Iranul, acuzând Teheranul că minte și își încalcă cuvântul dat în mod repetat. „Tot ce fac e să mă enerveze”, a spus el, descriindu-i pe negociatorii iranieni drept „foarte necinstiți” și „lipsiți de onoare”.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a acuzat ulterior Teheranul că a încălcat memorandumul de înțelegere semnat cu Washingtonul luna trecută, prin atacuri asupra unor nave comerciale și uciderea unor militari americani. „Președintele Trump nu va sta deoparte și nu va permite acest comportament terorist”, a spus Leavitt. „Iranul va continua să plătească până când va veni la masa negocierilor într-un mod pe care președintele Trump îl consideră semnificativ.”

Cine coordonează, de fapt, operațiunea?

CBS News a relatat vineri că Statele Unite și Israel pregăteau ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai dure campanii de bombardament din acest conflict, vizând infrastructura energetică iraniană — centrale electrice și rafinării fiind printre țintele probabile, cu lovituri posibile pe tot parcursul weekendului, fără un termen clar de încheiere. Discuțiile de nivel înalt de vineri ar fi inclus și posibilitatea întreruperii curentului electric în Teheran.

Aici apare însă o inconsecvență interesantă: mai multe surse americane au declarat că Israelul fusese informat despre plan și coordona acțiunile cu Washingtonul, însă un oficial israelit a negat, pentru aceeași sursă, orice implicare directă, afirmând că Ierusalimul nu fusese nici informat despre o decizie de reluare completă a operațiunilor militare, nici solicitat să se alăture unui atac. Cine spune adevărul aici — și de ce există această discrepanță tocmai în privința gradului de implicare israeliană — rămâne o întrebare pe care rapoartele oficiale nu o lămuresc.

Axios a relatat, de asemenea vineri, că Trump analizează serios atacuri asupra țintelor energetice iraniene în următoarele zile, notând că loviturile ar putea implica pentru prima dată armata israeliană după săptămâni de pauză. Planificarea actuală vine după ce Wall Street Journal relatase, mai devreme în cursul săptămânii, că United States Central Command pregătise opțiuni pentru o campanie aeriană intensivă de 10-14 zile, menită să degradeze grav capacitățile de rachete rămase ale Iranului. Oficialii americani ar fi analizat și operațiuni mai limitate, care ar putea da o lovitură concentrată păstrând, în același timp, o portiță pentru negocieri reluate — ceea ce arată că, la nivel intern, decizia finală e departe de a fi unanimă.

Israelul, în alertă maximă — dar cu instrucțiuni civile neschimbate

Două surse israeliene au declarat sâmbătă pentru Jerusalem Post că oficialii cred că Trump este aproape de o decizie privind reluarea operațiunilor militare, posibil la scară mai mare. „Suntem în alertă maximă și așteptăm decizia finală a președintelui”, a spus un oficial israelit. Ynet News a citat separat o sursă israeliană: „Suntem foarte aproape de punctul de decizie.”

Ipoteza de lucru a Israelului este că Teheranul ar putea lansa rachete balistice asupra statului evreu ca reacție la un atac american major, chiar dacă IDF nu ar participa inițial. Totuși, Comandamentul Frontului Intern israelian nu emisese, până sâmbătă, nicio nouă instrucțiune pentru civili, iar aeroportul Ben Gurion continua să funcționeze normal — un detaliu care contrazice retorica de urgență maximă vehiculată în presă.

Îngrijorările privind o escaladare iminentă s-au răspândit sâmbătă în întreaga regiune, pe măsură ce misiunile diplomatice americane au emis noi avertismente ample de securitate. Ambasadele SUA din Israel, Bahrain, Irak, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt și alte state din Orientul Mijlociu au îndemnat americanii să ia în calcul plecarea sau să se pregătească pentru plecare în cazul unei escaladări. „Americanii din regiune ar trebui să ia în considerare plecarea sau să fie pregătiți să plece în caz de escaladare”, a avertizat Departamentul de Stat sâmbătă, adăugând că americanii din afara Orientului Mijlociu ar trebui „să reanalizeze serios călătoriile spre și prin regiune”. Avertismentul menționează posibile anulări de zboruri, închideri de spații aeriene și alte perturbări, avertizând că Iranul și grupările afiliate ar putea viza facilități diplomatice, companii, instituții și alte interese americane la nivel global. „Regimul iranian este imprevizibil”, se arată în avertisment, care face trimitere la atacurile recente ale Teheranului în zone pe care nu le vizase anterior.

Amenințările Teheranului: retorică sau plan concret?

Ministerul de Externe al Iranului a declarat că Republica Islamică va folosi „toate mijloacele” pentru a-și apăra „drepturile, interesele și securitatea națională” împotriva a ceea ce descrie drept agresiune americano-israeliană. Un oficial iranian de rang înalt din domeniul securității a declarat, pentru agenția de presă apropiată regimului, Tasnim, că Teheranul a pregătit un plan amplu de represalii vizând infrastructura critică israeliană și activele energetice americane din regiune. „Suntem pe deplin pregătiți să îl punem în aplicare”, a spus oficialul.

Parlamentarul iranian Ebrahim Rezaei a avertizat că Teheranul va lovi „toate bazele inamice și sursa atacurilor de oriunde”, adăugând că răspunsul Iranului „nu se va limita la regiunea Golfului Persic”. Seyed Mohammad Marandi, membru al echipei de negociere a Iranului și profesor la Universitatea din Teheran, descris frecvent ca apropiat regimului, a transmis un avertisment și mai sumbru statelor din Golf: „Pe baza declarațiilor regimului Trump, pare destul de posibil ca, după luni de amenințări barbare, noaptea aceasta să fie ultima noapte de normalitate în Qatar, Arabia Saudită, Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și, posibil, Oman”, a scris Marandi pe X sâmbătă. „Dacă vor fi lansate atacuri asupra infrastructurii civile a Iranului, infrastructura vitală a acestor regimuri, împreună cu cea a Israelului și poate a Iordaniei, va fi distrusă”, a continuat el, avertizând populațiile respective „să se pregătească pentru evacuare imediată”.

Ali Abdollahi, șeful comandamentului militar central al Iranului, a avertizat de asemenea guvernele din regiune să nu ajute Washingtonul, declarând că orice țară care servește drept „scut defensiv” pentru Statele Unite va fi „cuprinsă de flăcările războiului”.

Amenințările au venit pe fondul atacurilor iraniene continue în regiune. Kuweitul a anunțat sâmbătă că apărarea sa antiaeriană a interceptat drone iraniene care vizau mai multe „facilități vitale”, inclusiv o instituție guvernamentală din nordul țării. Resturile căzute au provocat pagube materiale, dar nu au fost raportate victime. Agenția britanică UK Maritime Trade Operations a raportat, de asemenea, noi incidente în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv un petrolier lovit de un proiectil neidentificat, care i-a avariat sala mașinilor și l-a lăsat fără capacitate proprie de manevră. Un alt petrolier a raportat o explozie și un jet de apă în apropiere.

CENTCOM a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă, în ciuda afirmațiilor contrare ale Iranului, dezvăluind că forțele americane au redirecționat 30 de nave comerciale, au dezactivat două și au inspectat alte două, în cadrul aplicării blocadei americane împotriva Iranului. Aproape 30 de nave suplimentare fuseseră autorizate să treacă din motive umanitare — un detaliu care arată cât de fragilă și selectivă este, de fapt, granița dintre „blocadă” și „liber schimb”.

Context extins: cine beneficiază de escaladare?

Nu este o coincidență faptul că discuția despre noi lovituri survine exact în perioada în care rialul iranian se prăbușește, iar Trump însuși a distribuit sâmbătă, pe Truth Social, imagini cu avioane de vânătoare și un grafic care arată colapsul monedei iraniene, însoțit de mesajul: „Trump distruge moneda iraniană. Iranul se confruntă cu o inflație masivă.” Într-un conflict în care presiunea economică pare la fel de importantă ca cea militară, rămâne de văzut cine are cu adevărat interesul ca escaladarea să continue — Teheranul, care riscă să piardă orice negociere din poziție de forță, sau actorii regionali și globali care beneficiază de un Orient Mijlociu instabil și de prețuri volatile la energie.

Purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat vineri că Departamentul de Război este „încărcat și pregătit să execute directivele președintelui în orice moment”, postând sâmbătă imagini militare însoțite de un pasaj biblic din Isaia: „Iată-mă, trimite-mă.” — o retorică ce amestecă, poate nu întâmplător, limbajul militar cu cel mesianic.

Confruntarea actuală vine după eșecul memorandumului de înțelegere SUA-Iran semnat luna trecută, care redeschisese parțial Strâmtoarea Ormuz și care ar fi trebuit să stabilească un cadru pentru negocieri mai ample privind dezmembrarea programului nuclear al Teheranului. Iranul a reluat ulterior atacurile asupra navelor comerciale și a forțelor americane, inclusiv atacuri soldate cu decesul unor militari americani și, în cursul acestei săptămâni, un atac surpriză cu rachete balistice asupra trupelor americane din Iordania. Washingtonul a răspuns cu noi lovituri asupra țintelor iraniene, în timp ce Trump a avertizat repetat că noi atacuri vor aduce represalii tot mai severe.

Trump a spus vineri că Iranul rămâne hotărât în ciuda a luni de conflict, dar a prezis că presiunea americană continuă va sfârși prin a rupe rezistența Teheranului. „Majoritatea oamenilor ar fi renunțat până acum”, a spus Trump. „Ei nu au făcut-o, așa că le recunosc meritul. Sunt duri.” Președintele a lăsat însă clar că Washingtonul nu are de gând să dea înapoi: „Le merge foarte, foarte prost. Au fost foarte necinstiți. Au fost foarte lipsiți de onoare în relații.” Întrebat dacă americanii ar trebui să se pregătească pentru continuarea schimbului tot mai intens de lovituri, Trump a răspuns: „Puțin.” „Ar fi o prostie să spun nu”, a adăugat el. „Trebuie mereu să fii vigilent.”

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)