Marea Neagră: 80 de nave lovite într-o lună, cine profită?
economie libera

Marea Neagră: 80 de nave lovite într-o lună, cine profită?

R
4 min de citit

usia recunoaște oficial ceva ce corespondenții din zonă bănuiau de luni bune: războiul din Marea Neagră nu mai este o serie de incidente izolate, ci o campanie sistematică de lovire a rutelor comerciale — iar cifra publicată acum de Ministerul rus al Apărării, peste 80 de nave vizate doar în luna iulie, arată o schimbare de scară pe care marile agenții occidentale au tratat-o până acum ca pe o notă de subsol.

Ceea ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este că, în primii ani de război, porturile ucrainene precum Odesa nu au fost ținta unor atacuri rusești de amploare. Cronologia ridică întrebări firești: de ce tocmai acum, în plină vară 2026, frontul sudic al conflictului se intensifică brusc, în paralel cu alte fronturi de tensiune globală, de la Marea Caspică până la conflictul Iran-SUA-Israel care afectează deja piețele de energie și, implicit, buzunarul românilor prin scumpirea carburanților?

Cifrele oficiale ale Moscovei

Potrivit datelor difuzate sâmbătă de Ministerul rus al Apărării și preluate de agenția de stat TASS, forțele ruse au lovit peste 80 de nave considerate implicate în aprovizionarea armatei ucrainene, doar în luna iulie. Printre țintele confirmate: două nave de marfă uscată, un feribot maritim care transporta echipament militar și o navă de patrulare, toate lovite în atacuri de grup pe timp de noapte, pe 12 iulie.

În aceeași zi, ministerul a difuzat imagini care ar arăta drone Geran-4 Seeker distrugând un vas de pescuit convertit pentru lansarea de bărci fără pilot, o navă de patrulare, un feribot și o navă de marfă uscată. Numai în intervalul 11-17 iulie, Rusia susține că a lovit 24 de vase maritime folosite de armata ucraineană pentru aprovizionare, dintre care 14 nave de marfă uscată și un tanc petrolier.

Ținte strategice: Odesa, Cernomorsk, Nikolaev

Rusia afirmă că a vizat în mod special nodurile logistice cheie — Odesa, Cernomorsk și portul Mikolaiv (Nikolaev) — cu o navă de marfă acostată lovită direct într-un atac. Cine beneficiază de blocarea acestor rute? Răspunsul oficial e simplu — Moscova urmărește să taie liniile de aprovizionare militară ale Ucrainei — dar consecințele colaterale sunt mult mai puțin discutate: nave civile, echipaje internaționale și, în cazuri deja documentate, victime printre membrii civili ai echipajelor comerciale.

Ceea ce complică și mai mult tabloul e că nu doar Rusia atacă. Marina ucraineană a devenit, la rândul ei, tot mai activă împotriva vaselor rusești, mai ales în Marea Azov, cu drone navale de tip kamikaze din ce în ce mai sofisticate și mai greu de interceptat. O astfel de lovitură a fost filmată recent asupra tancului petrolier cu brut BOURDA (IMO 9312846), aflat în drum spre portul rusesc Taman — imagini distribuite public pe 1 august 2026.

Nava care s-a scufundat lângă coasta Odesei

Autoritățile locale din Odesa au confirmat că o navă de marfă sub pavilion străin — identificată de unele surse drept Golden Leo, înregistrată în Guineea-Bissau — s-a răsturnat și s-a scufundat lângă coastă după ce a suferit avarii grave în urma unui atac rusesc, la finalul lunii iulie.

Coincidență sau nu, escaladarea navală vine exact în perioada în care atenția publică globală e concentrată pe alte crize — armistițiul expirat din Iran, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz și blocada navală americană — ceea ce lasă frontul din Marea Neagră relativ ferit de reflectoarele presei mainstream. Pentru România, membră NATO cu graniță directă la Marea Neagră, aceste dezvoltări nu sunt un subiect exotic de politică externă, ci o chestiune de securitate energetică și comercială directă, mai ales în contextul proiectului Neptun Deep și al rutelor de export prin porturile vecine.

Ce nu ne spun sursele oficiale, nici de la Moscova, nici de la Kiev, este bilanțul real al pierderilor civile și impactul exact asupra prețurilor globale la marfă și energie — cifre pe care ambele părți au tot interesul să le țină vagi.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.