Trump: obiectivele-s „îndeplinite”, dar loviturile continuă

reședintele american Donald Trump a declarat că obiectivele militare față de Iran — blocarea armei nucleare, menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz și „degradarea” armatei iraniene — sunt deja „îndeplinite”, dar a precizat, în același răsuflet, că loviturile aeriene vor continua „până spun eu că e suficient”. Cine decide, de fapt, când se termină un război declarat câștigat înainte de a se opri?

Declarațiile au fost făcute într-un fragment de interviu difuzat de Fox News Channel, în emisiunea „Special Report”, într-o discuție cu corespondentul-șef pentru afaceri externe al postului, Trey Yingst. Întrebat direct dacă obiectivele stabilite — fără arme nucleare iraniene, Strâmtoarea Ormuz deschisă, armată iraniană degradată — pot fi atinse printr-o campanie aeriană sau necesită și o componentă terestră, Trump a răspuns fără ambiguitate: „Cred că sunt îndeplinite acum, sincer. Dacă am pleca chiar acum, le-ar lua 20 de ani să reconstruiască ce au avut.”

Aici apare prima inconsecvență pe care rapoartele oficiale tind să o treacă cu vederea: președintele afirmă că misiunea e completă, dar în aceeași declarație anunță că operațiunile militare continuă nedefinit, la discreția sa personală. „Singurul mod în care poți negocia cu acești oameni este prin forță, iar singura forță este forța militară, și asta am făcut”, a spus Trump, adăugând un detaliu care ridică întrebări despre cronologia reală a negocierilor: „Literalmente, cu două zile în urmă, aveam o înțelegere, și apoi au rupt-o în ultimul moment. Au rupt-o.”

Întrebat direct dacă loviturile vor continua, Trump a fost tranșant: „Vor continua până spun eu că e suficient. Vor continua.” A folosit termenul militar „degradare” pentru a descrie starea capacităților iraniene, comparând situația cu un meci de box: „E ca un boxer mare, crezi că l-ai bătut, și dintr-odată se întoarce și-ți dă o lovitură. Mai au puțină luptă în ei, dar nu prea mult, iar degradarea armamentului lor a fost incredibilă, la un nivel pe care nimeni nu credea că e posibil să-l atingi așa rapid.”

Președintele american a mai spus că se așteaptă ca războiul să se termine printr-o înțelegere forțată asupra Iranului, dar a admis că nu este sigur dacă aceasta se va materializa efectiv. O poziție care lasă loc de interpretare — și, poate, exact atât spațiu de manevră cât e nevoie pentru justificarea unor operațiuni militare prelungite.

Context extins, pe care declarațiile date presei americane nu-l menționează: acest conflict s-a derulat pe fondul unei blocade navale americane menținute asupra Iranului și al restricțiilor impuse de Teheran în Strâmtoarea Ormuz — una dintre cele mai importante artere petroliere ale lumii. Pentru România, ecoul indirect al acestei tensiuni s-a văzut rapid la pompă: țara noastră a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană la prețul combustibililor în perioada respectivă, potrivit datelor Eurostat. Coincidență de calendar sau efect direct al unui conflict la care România nu participă militar, dar ale cărui costuri le suportă indirect fiecare șofer român? Sondajele arătau, în aceeași perioadă, o creștere a anxietății publice legate de un posibil război extins, ceea ce arată că efectele unor decizii luate la mii de kilometri distanță ajung, invariabil, și în buzunarul cetățeanului obișnuit.

Rămâne de văzut cine beneficiază, pe termen lung, de o strategie în care „misiunea îndeplinită” și „operațiunile continuă” coexistă fără contradicție aparentă — și ce înseamnă, de fapt, o înțelegere impusă prin forță pentru stabilitatea unei regiuni de care depinde, într-un fel sau altul, și liniștea economică a României.

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)