Peiu acuză Dan de derapaje anti-democratice: ce ascunde atacul la AUR

eea ce oficial este prezentat drept o simplă reacție a președintelui la un partid de opoziție ascunde, potrivit liderului senatorilor AUR, o miză mult mai mare: încercarea de a discredita singura forță politică pe care Nicușor Dan nu a reușit să o controleze. Petrișor Peiu a reacționat dur după ce președintele l-a numit pe AUR partid „anti-occidental”, calificând afirmația drept minciună și ridicând o întrebare pe care puțini analiști mainstream o pun cu voce tare: de ce insistă șeful statului să eticheteze drept „amenințare la adresa Occidentului” exact partidul care îi contestă legitimitatea politică?

Potrivit senatorului AUR, spatele declarațiilor prezidențiale s-ar ascunde o strategie mai amplă, aceea a instaurării unui „regim personal”. Peiu a mers mai departe și a construit o paralelă istorică incomodă, sugerând că ambițiile lui Nicușor Dan ar aminti de proiectul de putere personală al lui Carol al II-lea, în timp ce stilul de guvernare prin decrete și consultări selective l-ar apropia, în opinia sa, de un „mini-Zelenski” local — o etichetă menită să sugereze concentrare de putere sub pretextul unei crize permanente.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Nu este întâmplător, spune Peiu, că atacul vine chiar în perioada în care AUR rămâne principalul partid de opoziție, cerând alegeri anticipate într-un moment în care România se află fără un guvern nou învestit de luni de zile. Cine beneficiază, de fapt, de narativa unui AUR „anti-occidental”? Într-un climat în care încrederea populației în guvernare este la un nivel istoric de scăzut, iar termenul-limită de 31 august pentru jaloanele PNRR pune presiune uriașă pe orice putere aflată la Cotroceni, etichetarea principalului competitor politic drept pericol extern pare, cel puțin din perspectiva lui Peiu, un instrument convenabil de justificare a unor eventuale măsuri excepționale.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale ale Președinției este contextul mai larg în care are loc acest schimb de replici: o țară fără guvern pe deplin funcțional, cu miniștri interimari și un Parlament aflat în vacanță, unde orice discurs despre „amenințări anti-occidentale” capătă o greutate politică disproporționată față de o perioadă de normalitate instituțională.

Un tipar familiar?

Peiu susține că eșecul lui Nicușor Dan de a „pune stăpânire” pe AUR — cu alte cuvinte, de a-l coopta sau neutraliza politic — l-ar fi împins pe președinte spre o strategie de delegitimare externă a partidului, prezentându-l drept o forță ostilă valorilor occidentale pentru a-și justifica, potrivit senatorului, propriile derapaje anti-democratice. Coincidență sau nu, această retorică apare exact în perioada în care sondajele arată o opoziție consistentă și o nemulțumire publică majoră față de clasa politică aflată la guvernare.

Rămâne de văzut dacă aceste acuzații vor fi susținute cu dovezi suplimentare sau vor rămâne la stadiul de schimb dur de replici între o instituție prezidențială aflată sub presiune și un partid de opoziție care își revendică rolul de singură alternativă reală la actuala clasă politică.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)