Yemen: undă verde de la Trump înainte de atacul saudit

eea ce Casa Albă prezintă drept o simplă convorbire telefonică între aliați s-a dovedit, de fapt, semnalul de plecare pentru un atac ce a spulberat un armistițiu vechi de ani de zile — iar cronologia publicată de presa americană ridică mai multe întrebări decât răspunsuri despre cine a decis, de fapt, reluarea războiului din Yemen.

Potrivit unei relatări publicate luni de Axios, președintele Donald Trump i-a acordat prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman (MbS) sprijinul său pentru un atac asupra Yemenului, chiar înainte ca Arabia Saudită să bombardeze Aeroportul Internațional Sanaa — lovitură care a distrus un armistițiu de ani de zile dintre Riad și houthi.

Cine a cerut cui permisiunea?

Oficiali americani citați de jurnalistul Barak Ravid au declarat pentru Axios că Riadul a solicitat sprijin pentru atac în cadrul unor discuții cu oficiali americani săptămâna trecută, discuții care au inclus o conversație telefonică vineri între Trump și MbS. Potrivit relatării, MbS „i-a cerut lui Trump susținerea pentru o acțiune militară împotriva houthilor și a primit-o.”

Detaliul nu e deloc întâmplător pentru cei care urmăresc istoria recentă a regiunii: SUA a susținut între 2015 și 2022 — pe toată durata primului mandat Trump — un război brutal condus de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite împotriva houthilor, cunoscuți oficial drept Ansar Allah. Washingtonul a oferit atunci sprijin militar și de informații semnificativ Riadului, ceea ce înseamnă că infrastructura de cooperare pentru un asemenea atac exista deja — întrebarea fiind dacă a fost reactivată acum, sub o formă mai discretă.

Un armistițiu pregătit pentru colaps?

Ravid a remarcat un aspect esențial: faptul că MbS a cerut sprijinul lui Trump înainte de a lansa atacul sugerează că prințul moștenitor se pregătește pentru posibilitatea ca acesta să ducă la un conflict mai larg cu houthii — și că Riadul va avea nevoie de sprijin militar și diplomatic american în continuare. Cu alte cuvinte, nu a fost o decizie luată la nervi, ci una calculată, cu Washingtonul informat din timp despre consecințele posibile.

Ca răspuns la loviturile saudite asupra aeroportului din Sanaa, Ansar Allah a lansat atacuri cu rachete și drone împotriva unui aeroport saudit și a avertizat aeronavele să evite spațiul aerian saudit până la ridicarea blocadei asupra aeroportului din Sanaa.

Motivul oficial al bombardamentului — și ce se ascunde în spate

Arabia Saudită a bombardat aeroportul din Sanaa pentru a împiedica aterizarea unui zbor din Iran care transporta o delegație yemenită prezentă la funeraliile liderului suprem iranian, ayatollahul Khamenei. După loviturile respective, avionul a reușit totuși să aterizeze în orașul-port yemenit Hodeida — deci obiectivul declarat al operațiunii nu a fost, până la urmă, atins.

Tensiunile au început atunci când un avion din Iran a preluat delegația din Sanaa mai devreme în cursul lunii, marcând primul zbor iranian cunoscut către acest aeroport în mai bine de 10 ani, în condițiile în care Arabia Saudită menține o blocadă parțială asupra aeroportului în ciuda armistițiului din 2022. Coincidență sau nu, exact acest zbor — simbolic prin legătura cu funeraliile lui Khamenei — a fost pretextul invocat pentru ruperea unei păci fragile menținute ani la rând.

Amenințarea care ar putea schimba prețul petrolului mondial

Oficiali yemeniți avertizează că următoarea mișcare ar putea fi închiderea strâmtorii Bab el-Mandeb, care leagă Marea Roșie de Golful Aden — un punct nevralgic al comerțului maritim global.

„Dacă situația actuală se agravează, strâmtoarea Bab al-Mandeb și strâmtoarea Hormuz vor fi închise într-o alianță operațională. Prețurile petrolului ar exploda atunci la 200 de dolari pe baril, într-un șoc teribil”, a declarat Mohammed al-Farah, membru al biroului politic al Ansar Allah.

Cine beneficiază de o eventuală escaladare în regiune? Cu siguranță nu consumatorii europeni sau americani, care ar resimți direct un asemenea șoc petrolier. Rămâne de văzut dacă undă verde discretă din partea Washingtonului va fi recunoscută public sau va rămâne, ca de atâtea ori în geopolitica Orientului Mijlociu, un detaliu îngropat în rapoarte de presă și negat oficial mai târziu.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)