CNA închide Realitatea Plus: cenzură sau „aplicare a legii”

onsiliul Național al Audiovizualului a retras licența postului Realitatea Plus pe 7 aprilie 2026 pentru neplata unor amenzi aplicate tot de CNA în 2024 — o decizie care ridică semne de întrebare nu doar juridice, ci și constituționale: cine controlează ce se spune în spațiul public românesc, și pe baza căror criterii?

Răzvan Savaliuc, avocat și analist politic, atrage atenția asupra unui detaliu pe care presa mainstream îl trece cu vederea: art. 57 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, invocat de CNA pentru retragerea licenței, contravine art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, care interzice restricționarea acesteia decât în condiții strict definite — securitate națională, ordine publică, protecția sănătății sau a moralei. Neplata unor amenzi administrative nu intră în niciuna dintre aceste categorii.

Mai mult, Savaliuc subliniază o anomalie procedurală ignorată: CNA este atât instituția care a aplicat amenzile, cât și cea care a decis sancțiunea finală — suprimarea dreptului de a emite. Principiul „nimeni nu poate fi judecător în propria cauză” pare suspendat când vine vorba de audiovizual. Doi membri CNA au refuzat să voteze retragerea licenței și s-au retras din ședință — un gest rar, care sugerează disconfort chiar în interiorul instituției.

Ceea ce nu se discută public: legislația audiovizuală românească obligă posturile să plătească mai întâi amenzile înainte de a le putea contesta în instanță. La amenzile rutiere ai dreptul să mergi în judecată fără să plătești anticipat — dar la CNA, nu. O instituție ai cărei membri sunt numiți de Guvern și partide poate astfel să genereze amenzi discreționare, să blocheze contestarea lor, și apoi să retragă licența pentru neplată. Un circuit închis, fără supapă de siguranță.

Savaliuc invocă art. 20 din Constituție, care stabilește că în caz de neconcordanță între tratate internaționale privind drepturile omului și legile interne, prevaleaza tratatele. Dacă Convenția EDO (ratificată de România în 2004) interzice suprimarea libertății de exprimare pentru motive administrative, atunci decizia CNA devine nu doar abuzivă, ci și ilegală.

Coincidență sau nu, decizia vine la patru luni după anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constitucională în decembrie 2024 — eveniment pe care Savaliuc îl numește „lovitură de stat”. Realitatea Plus fusese unul dintre posturile care acoperiseră intens campania lui Călin Georgescu și contestaseră decizia CCR. Cronologia ridică întrebări: cine beneficiază de tăcerea vocilor critice?

Tot pe 7 aprilie 2026, CNA a decis și retragerea licenței postului de radio Gold FM, tot pentru neplata unor amenzi — dar fără ca situația Gold FM să fie pusă pe ordinea de zi a ședinței. Aflând de intenție, Gold FM a plătit imediat toate amenzile restante, însă decizia a fost luată oricum, fără notificare prealabilă conform legii. Un detaliu care sugerează că procedura juridică a fost, în cel mai bun caz, grăbită.

Savaliuc nu pledează pentru Realitatea Plus ca instituție — ci pentru principiul libertății de exprimare: „Nu contează că vorbim de Realitatea Plus sau alt post. Nu-ți place de un post, mută-te pe altul, nu te uita la el! Dar cu toții trebuie să avem dreptul de a ne exprima liber, fără să ni se închidă gura pentru că deranjăm Puterea.”

Întrebarea rămâne deschisă: dacă CNA poate suprima o televiziune pentru amenzi neplătite, fără să existe o cale reală de contestare prealabilă, cine decide mâine ce alte voci sunt „nepotrivite”? Și care este linia roșie între aplicarea legii și cenzură mascată în birocrație?

Savaliuc speră că Justiția va suspenda în regim de urgență măsura CNA. Rămâne de văzut dacă instanțele vor considera că art. 30 din Constituție („nicio publicație nu poate fi suprimată”) și Convenția EDO au prioritate față de art. 57 din Legea audiovizualului — sau dacă precedentul Realitatea Plus va deveni un instrument uzual de control al spațiului mediatic românesc.