Scrisoarea care desființează CNA: abuzuri, presiuni și un milion dispărut

n fost vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) — instituția care tocmai a închis Realitatea Plus și Gold FM — trimite Parlamentului o scrisoare de 15 pagini în care detaliază presiuni politice, abuzuri în funcție, hărțuire psihică și un milion de euro solicitat ilegal din fondul de rezervă al Guvernului. Ceea ce nimeni nu întreabă: cine a beneficiat de fapt de aceste „nereguli” și de ce Parlamentul a tăcut atâția ani?

Nicolaie Bălașa Sorescu, fost membru CNA (2018-2024) și președinte interimar aproximativ patru ani și jumătate, a trimis pe 21 martie 2026 o petiție către Comisia de Cultură din Parlamentul României. Documentul, publicat integral pe site-ul Solid News, descrie un tablou al instituției care contrazice imaginea de „autoritate independentă” promovată oficial.

Cronologia suspectă: de la Cristina Pocora la Monica Gubernat

În 2019, Monica Gubernat, președinta CNA, își pierde funcția după ce Parlamentul respinge Raportul anual de activitate. Conform Legii 504/2002, funcția de președinte interimar revine vicepreședintelui — adică lui Bălașa Sorescu. Acesta organizează alegeri interne, iar Cristina Pocora este votată cu 10 din 11 voturi. Documentele pentru validarea ei ajung la Comisia de Cultură din Parlament.

Aici începe partea interesantă: Pocora nu va fi niciodată validată. Bălașa Sorescu susține că Monica Gubernat, nemulțumită de pierderea funcției, a început o campanie de presiuni în Parlament — inclusiv prin Alfred Simony, pe atunci președintele Camerei Deputaților. Obiectivul: modificarea Legii 504 pentru a-i permite Gubernet să candideze din nou, oricând, la infinit.

Coincidență sau nu, în octombrie 2022, Bălașa Sorescu primește o adresă de la Parlament (nr. 729BP) prin care i se cere să trimită „o nouă propunere” pentru funcția de președinte CNA. Problema: adresa este ambiguă, nu anulează propunerea anterioară (Pocora) și îi cere vicepreședintelui să facă ceva ce, legal, nu poate face singur — ci doar Consiliul în plen. Bălașa Sorescu afirmă acum că a descoperit, în martie 2026, că această adresă ar fi un „fals obținut prin trafic de influență”.

Milionul de euro: „notă de fundamentare” semnată fără ordonatorul de credite

În 2022, CNA primește un milion de euro din fondul de rezervă al Guvernului — oficial, pentru implementarea Directivei europene 2018/2018 (protecția minorilor în audiovizual). Bălașa Sorescu susține că nu a fost informat, că nu a semnat „Nota de fundamentare” și că documentul a fost întocmit și dus la Guvern de un grup restrâns: Monica Gubernat, Valentin Jucan (alt membru CNA) și Cristina Ghiorghiași, șefa Direcției Economice.

Detaliul care ridică semne de întrebare: la momentul solicitării banilor, Legea 504/2002 modificată nu trecuse încă de Parlament și nu fusese promulgată. Prin urmare, nu exista cadrul legal pentru implementarea directivei. Bălașa Sorescu a aflat de existența milionului telefonic — de la șefa Direcției Economice și, imediat după, de la Ministrul Finanțelor (Adrian Câciu la acea dată), care l-a acuzat de lipsă de cuvânt.

Ce s-a întâmplat cu banii? Conform scrisorii, la sfârșitul lui 2022, suma s-a întors integral la fondul de rezervă al Guvernului — fără să fi fost cheltuită. Bălașa Sorescu afirmă că a refuzat să aprobe achiziția de calculatoare și software fără licitație publică, fără proiect tehnic și fără avizul direcțiilor operative. El citează presiuni de la Monica Gubernat și Valentin Jucan pentru a „împărți suma în mai multe părți” și a evita legislația achizițiilor publice.

Cine a beneficiat de fapt?

Întrebarea rămâne fără răspuns oficial: dacă banii s-au întors, de ce au fost solicitați în grabă, fără cadru legal, fără avizul ordonatorului de credite? Bălașa Sorescu sugerează că scopul real era fie un „tun financiar”, fie compromiterea sa printr-un dosar penal. El menționează că i s-a cerut să meargă la Ministrul Finanțelor să „convingă” pentru modificarea notei de fundamentare — ceea ce ar fi însemnat recunoașterea implicării sale în document.

Preinfarct, stenturi și demisia sub presiune

Pe 21 noiembrie 2022, Bălașa Sorescu face un preinfarct. Ajunge de urgență la Spitalul Floreasca, unde i se implantează al treilea stent la inimă. În spital, primește vizita lui Răsvan Popescu (alt fost președinte CNA, membru în 2022), care îi cere să o numească pe Monica Gubernat președinte „ilegal” — adică fără validarea Parlamentului și fără alegeri conforme legii. Bălașa Sorescu refuză.

În lunile următoare, patru membri CNA — Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu și Ramona Sorescu — boicotează ședințele, solicitând concedii exact în zilele programate pentru lucru. Fără cvorum (minim 8 din 11), Consiliul nu mai poate funcționa legal. Sub presiune psihică și fără soluții juridice, Bălașa Sorescu demisionează.

Imediat după, Cristina Pocora își retrage candidatura din Parlament. Monica Gubernat este realeasă președinte CNA. Valentin Jucan este propus pentru validare ca viitor președinte (în așteptarea validării de către Parlament în 2026).

Rebranding, instalații electrice și „megalomanie faraonică”

Bălașa Sorescu ridică întrebări și despre cheltuielile din 2025: rebrandingul instituției (noi cărți de vizită, antet), înlocuirea instalației electrice la etajele 5-6, „reigenizarea” spațiilor (deși o renovare totală avusese loc cu câțiva ani înainte), organizarea întâlnirii CNA-urilor europene la Palatul Parlamentului. El întreabă dacă Curtea de Conturi, DIICOT sau alte instituții au verificat legalitatea acestor cheltuieli, existența proiectelor tehnice, a licitațiilor și a avizelor legale (de exemplu, de la Inspectoratul General în Construcții).

Tonul scrisorii este acid: „Rebreduirea o fi fost ultima necesitate a instituției? Bani aruncați de-aiurea pe geam!”

Amenzi „propagandistice” și „educație media” ca armă politică

Bălașa Sorescu sugerează că, sub conducerea Monicăi Gubernat, CNA a devenit „un pseudo-ONG propagandistic” care sancționează posturi TV nu pentru încălcări reale ale legii, ci pentru „semnale propagandistice”: pro-pandemic, pro-ucrainean, pro-european, pro-american, pro-LGBTQ. El dă exemplul unui post amendat pentru „apologie a comunismului” după ce a enumerat ramuri economice din România anilor 1945-1989.

Referitor la alegerile prezidențiale din 2024 (anulate de Curtea Constituțională), el critică convocarea de urgență a CNA pentru „o singură emisiune, a unui singur post”, în timp ce alte posturi „în situații asemănătoare” au fost evitate sau tratate diferit. Cine a beneficiat de această selectivitate? Bălașa Sorescu nu numește explicit posturi, dar sugerează că decizia de a închide Realitatea Plus și Gold FM (7 aprilie 2026) se înscrie în aceeași logică.

Ce urmează?

Bălașa Sorescu anunță că își rezervă dreptul de a sesiza DNA, DIICOT, Curtea de Conturi, Guvernul și Instituția Președintelui. El solicită Parlamentului să verifice faptele și să oprească validarea lui Valentin Jucan ca președinte CNA și a Monicăi Gubernat ca vicepreședinte.

Întrebarea rămâne: de ce Comisia de Cultură din Parlament nu a răspuns public acestor acuzații? De ce adresa din octombrie 2022 (nr. 729BP) nu a fost clarificată? Și, mai ales: cine a beneficiat de blocarea validării Cristinei Pocora și de revenirea Monicăi Gubernat la conducerea CNA — exact instituția care, patru ani mai târziu, decide închiderea a două posturi TV critice la adresa puterii?

Coincidență? Poate. Sau poate doar o altă „cronologie suspectă” pe care instituțiile statului preferă să o ignore.