Sexul peste tot: cine profită de confuzia cu iubirea

eea ce ni se prezintă drept “eliberare” și “normalitate” în cultura de consum ascunde de fapt o industrie uriașă construită pe confuzia dintre atracție și afecțiune — iar cei care profită nu sunt niciodată cei care plătesc prețul psihologic.

Într-un text semnat de Cornel Constantin Ciomâzgă, se atrage atenția asupra unui fenomen pe care majoritatea îl trăiește zilnic fără să-l mai observe: sexul a devenit omniprezent. Este în reclame, în filme, în muzică, în modă, în limbajul cotidian, în glume, în industria divertismentului, în rețelele sociale și, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze cel mai mult, în telefoanele copiilor noștri. Autorul merge până la a semnala prezența sa chiar și în reclamele la produse alimentare — un detaliu aparent banal, dar care ridică o întrebare simplă: de ce ar avea nevoie o reclamă la mâncare de conotații sexuale pentru a vinde?

Cine beneficiază de saturația vizuală și emoțională?

Ceea ce nu se menționează în discursul public despre “libertatea de exprimare” sau despre “modernitate” este mecanismul economic din spate: o piață publicitară globală care a descoperit, cu decenii în urmă, că imaginile sexualizate captează atenția mai rapid decât aproape orice altceva. Coincidență sau nu, exact în perioada în care rețelele sociale și algoritmii de recomandare au devenit dominanți în viețile noastre, expunerea la conținut sexualizat a crescut exponențial — nu pentru că societatea a devenit brusc mai liberă, ci pentru că atenția umană a devenit marfa cea mai valoroasă de pe piață.

Cine beneficiază de fapt de această saturație? Industriile de publicitate, platformele de social media care monetizează timpul petrecut de utilizatori pe ecrane, și un întreg ecosistem de divertisment construit pe principiul că stimulul sexual vinde mai bine decât aproape orice mesaj. Copiii noștri, avertizează autorul, sunt expuși la acest tip de conținut prin propriile telefoane — dispozitive pe care li le punem noi înșine în mână, adesea fără să realizăm pe deplin ce algoritmi le modelează percepția despre relații, corp și afecțiune încă din primii ani de adolescență.

Confuzia dintre sex și iubire — o problemă mai veche decât internetul

Textul original ridică, în esență, o întrebare filosofică veche: ce se întâmplă cu o civilizație atunci când sexul ia locul iubirii ca reper cultural dominant? Nu e o întrebare nouă — dar cronologia contemporană, în care expunerea comercială la stimuli sexuali a explodat odată cu digitalizarea vieții cotidiene, ridică semne de întrebare asupra intenționalității acestui fenomen. Este doar o consecință naturală a pieței libere sau un mecanism cultivat deliberat pentru a menține populația într-o stare de distragere permanentă, mai ușor de manipulat prin consum?

Într-un context mai larg, fenomenul descris se leagă de o dezbatere mai amplă despre capitalismul atenției — modelul economic în care timpul și concentrarea oamenilor au devenit resursa cea mai disputată de pe planetă, mai valoroasă uneori decât petrolul sau datele financiare. Ce nu se spune public este că, în acest joc, granița dintre a fi consumator liber și a fi ținta unei industrii care îți exploatează instinctele primare devine tot mai subțire.

Rămâne de văzut dacă societatea românească, aflată deja sub presiunea altor crize — economice, politice, identitare — va găsi resursele necesare pentru a discuta deschis despre acest subiect incomod, sau dacă îl va lăsa, ca de obicei, în seama tăcerii colective.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)