Iașiul stinge lumina noaptea: ce nu se spune despre criză

ficial, e vorba doar de o măsură tehnică de economisire nocturnă a curentului electric. Neoficial, decizia primarului Iași, Mihai Chirica, de a raționaliza iluminatul public pe timp de noapte confirmă, practic, ceea ce autoritățile centrale evită să recunoască pe față: că România intră în toamnă cu un sistem energetic sub presiune serioasă, exact în perioada în care la Guvern nu există un premier învestit, iar deciziile strategice sunt luate în regim de interimat.

Chirica a motivat public măsura prin faptul că „România se află într-o situație energetică extrem de delicată”, iar orașul reduce consumul de curent electric pe timpul nopții. Nu e un caz izolat — măsuri similare au fost adoptate și în Tecuci, potrivit informațiilor transmise de ȘtiripeSurse. Coincidență sau nu, aceste decizii locale apar exact în perioada în care Guvernul central, condus interimar de Ilie Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură din 5 mai, nu poate lua decizii strategice de fond — un cabinet cu atribuții limitate, fără mandat clar, într-un moment în care termenul critic al jaloanelor PNRR (31 august) se apropie amenințător.

Cine gestionează, de fapt, criza energetică?

Ceea ce nu se spune explicit în comunicatele oficiale este că raționalizarea la nivel local — decisă de primari, nu de un ministru al Energiei cu mandat plin — arată o fragmentare a răspunderii într-un moment în care ar fi nevoie de o strategie națională coerentă. Fostul ministru al Energiei, Bogdan Gruia Ivan, a demisionat pe 23 aprilie odată cu restul echipei PSD, iar portofoliul este acoperit acum prin interimat. Practic, exact atunci când România ar avea nevoie de decizii ferme privind aprovizionarea cu energie, aparatul de stat funcționează în regim de „administrare curentă”.

Cronologia ridică întrebări: criza de guvernare a început în aprilie, guvernul Bolojan a fost demis în mai, doi premieri desemnați (Eugen Tomac și Adrian Veștea) nu au ajuns niciodată să fie învestiți, iar la începutul lunii august țara se trezește cu primari care iau, unul câte unul, măsuri de urgență pe cont propriu. Cine beneficiază de această lipsă de coordonare centrală? Greu de spus cu certitudine, dar contextul mai larg — liberalizarea prețurilor la energie electrică din 2025, eliminarea plafonării la gaze din martie 2026 și presiunea inflaționistă record din UE — sugerează că raționalizarea din Iași și Tecuci nu e un fenomen izolat, ci un simptom al unei crize structurale mai adânci.

Ce urmează?

Întrebarea rămâne deschisă: dacă primarii sunt nevoiți să ia măsuri de urgență în lipsa unei direcții clare de la centru, ce se va întâmpla dacă situația energetică se agravează în plină iarnă, cu un guvern încă neînvestit și cu banii europeni suspendați deasupra capului ca o sabie a lui Damocles? Populația nu a fost informată oficial despre amploarea reală a problemei — doar despre soluții punctuale, locale, anunțate pe rețelele de socializare ale primăriilor.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)