Televiziunea publică ungară, oprită: control sau curățenie?

eea ce oficial este prezentat drept o „zi istorică” de curățire a propagandei, ascunde de fapt un precedent periculos: un guvern care oprește prin decizie executivă emisia posturilor publice de televiziune și radio, indiferent de motivele invocate.

Marți după-amiază, posturile publice de televiziune și radio din Ungaria și-au încetat temporar emisia. Decizia a venit după ce noul premier Peter Magyar le-a acuzat că ar fi funcționat ca instrumente de propagandă în favoarea fostului premier Viktor Orbán. Magyar a salutat evenimentul ca pe o „zi istorică”, potrivit agenției AFP.

Cronologia ridică semne de întrebare: în loc să reformeze instituțiile prin proceduri transparente, noul guvern Magyar a ales calea întreruperii directe a emisiei — o metodă pe care, cu câteva luni în urmă, aceiași critici ai lui Orbán ar fi condamnat-o fără ezitare dacă ar fi venit din tabăra adversă. Cine beneficiază cu adevărat de un vid informațional brusc în spațiul public ungar?

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că oprirea unui post de televiziune de stat, chiar și temporară, creează un vacuum mediatic pe care îl umplu rapid alte voci — nu neapărat mai echilibrate, ci mai bine poziționate să profite de moment. Coincidență sau nu, această mișcare vine într-un context în care Europa întreagă dezbate limitele libertății presei și controlul politic asupra media publice.

Contextul extins contează: Ungaria a fost ani la rând în centrul disputelor cu Bruxellesul tocmai pe tema independenței instituțiilor media și judiciare. Dacă Orbán a fost acuzat că a transformat televiziunea publică într-un instrument de partid, întrebarea legitimă este dacă schimbarea gardei politice schimbă și logica instituțională — sau doar înlocuiește un set de interese cu altul. Istoria media din fostele țări comuniste, inclusiv România, arată că televiziunile publice au fost rareori cu adevărat independente; ele au oscilat între gardieni ai puterii și victime ale alternanței politice.

Magyar a prezentat gestul ca pe o ruptură cu trecutul. Rămâne de văzut dacă posturile vor relua emisia sub o redacție independentă sau sub una loială noului centru de putere. Până atunci, „ziua istorică” poate fi citită în cel puțin două feluri — și tocmai această ambiguitate merită urmărită cu atenție.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)