Dosarul azilelor din Bihor: cine vrea arestarea celor care salvau bolnavi

n timp ce mii de români suferă în sistemul public de sănătate, statul se grăbește să aresteze tocmai pe cei acuzați că îngrijeau bolnavi abandonați în stradă — o coincidență care ridică întrebări incomode despre prioritățile justiției române.

Curtea de Apel București dezbate, de la ora 12:30, contestația formulată de DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București prin care Viorel Pașca și patru membri ai familiei sale au fost lăsați în libertate, în dosarul cunoscut drept „dosarul azilelor din Bihor”. Ceea ce oficial este prezentat ca o acțiune a statului împotriva unor presupuse abuzuri, ascunde de fapt o tensiune profundă: cine decide, în România, unde se termină asistența socială privată și unde începe infracțiunea?

Tribunalul București a considerat, cel puțin deocamdată, că libertatea inculpaților este compatibilă cu mersul anchetei. DIICOT contestă această decizie și solicită, se pare, o măsură mai restrictivă — fie arest preventiv, fie, cel puțin, menținerea controlului judiciar. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este contextul mai larg: România are una dintre cele mai deficitare rețele de servicii sociale din Uniunea Europeană, iar îngrijirea persoanelor vulnerabile a căzut de decenii în seama inițiativelor private, adesea funcționând în zone gri legislative.

Cronologia ridică semne de întrebare: dosarul azilelor din Bihor a explodat public exact într-un moment în care dezbaterea despre privatizarea serviciilor sociale și despre lipsa cronică de finanțare a sistemului de stat era la cel mai înalt nivel. Cine beneficiază de pe urma unui astfel de dosar de răsunet? Instituțiile statului, care pot demonstra că „acționează”, sau poate actorii care concurează pe piața serviciilor de îngrijire?

Viorel Pașca și membrii familiei sale sunt acuzați în cadrul unui dosar de amploare care vizează condițiile din azilele private din Bihor. Instanța de fond a ales să nu dispună arestarea preventivă — semn că probele prezentate nu au convins judecătorii că există un pericol concret pentru ordinea publică. DIICOT nu a acceptat această concluzie și a atacat decizia. Astăzi, Curtea de Apel București urmează să tranșeze: control judiciar sau arest preventiv.

Într-un sistem judiciar în care prezumția de nevinovăție este adesea sacrificată pe altarul spectacolului mediatic, întrebarea reală nu este dacă Pașca și familia sa sunt vinovați — asta o va stabili instanța, după judecată. Întrebarea reală este de ce statul român a lăsat zeci de ani bolnavi vulnerabili în stradă, iar acum se grăbește să pedepsească pe cei care, indiferent de metode, au umplut un vid pe care sistemul public nu l-a acoperit niciodată.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)