Capturarea Justiției: cine pierde când Parlamentul e ocolit?

urtea de Apel București a anulat decizia guvernului interimar Bolojan de a constitui un comitet pentru analiza legilor Justiției — o lovitură juridică prezentată oficial drept victorie a statului de drept, dar care, privită mai atent, ridică o întrebare incomodă: cine anume se temea că acest comitet ar fi deranjat echilibrele actuale din sistem?

Reacția AUR: Parlamentul, singura instituție legiuitoare

Senatorul AUR Nicolae Vlahu a comentat decizia instanței, subliniind că reforma justiției trebuie inițiată prin proceduri transparente, care să nu eludeze rolul Parlamentului. În viziunea parlamentarului, unica instituție legiuitoare a țării nu poate fi ocolită atunci când se discută modificări fundamentale ale legilor care guvernează sistemul judiciar.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este contextul mai larg: această decizie survine într-un moment în care România se află fără un guvern învestit — guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026, funcționând de atunci doar în regim de administrare curentă. Cronologia ridică semne de întrebare: un executiv cu atribuții limitate care încearcă să constituie un comitet de analiză a legilor Justiției, fără mandat parlamentar clar — coincidență sau plan?

Contextul mai larg: cine beneficiază?

Reforma justiției este, de ani buni, unul dintre cele mai sensibile dosare ale relației dintre România și instituțiile europene. Conexiunile interesante nu lipsesc: presiunile MCV, condiționalitățile legate de fondurile europene și, nu în ultimul rând, interesele unor grupuri politice care au oscilat constant între a susține și a bloca orice modificare structurală a sistemului judiciar.

Decizia Curții de Apel București poate fi, cum sugerează și senatorul Vlahu, o „învățătură de minte” — dar pentru cine anume? Pentru cei care vor să captureze Justiția, cum spune parlamentarul, sau pentru cei care încearcă să reformeze un sistem pe care alții îl consideră deja capturat? Răspunsul depinde, inevitabil, de unde stai când pui întrebarea.

Transparență sau blocaj instituțional?

Dincolo de retorica partidelor, miza reală este procedurală: cine are dreptul să inițieze reforma justiției și prin ce mecanism? Dacă executivul o face prin comitete constituite prin decizie guvernamentală, Parlamentul e marginalizat. Dacă Parlamentul o face în vacanță parlamentară — sesiunea s-a încheiat la 1 iulie 2026 — nimeni nu o face. Ceea ce nu se spune răspicat în niciun comunicat oficial este că această blocare instituțională prelungită servește, obiectiv, status quo-ului.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)