Curtea de Conturi spulberă mitul Bihorului: ce ascund rapoartele

urtea de Conturi a emis în 2024 opinie contrară pentru Consiliul Județean Bihor — cel mai grav verdict financiar posibil — exact în momentul în care Ilie Bolojan, fostul arhitect al „modelului Bihor”, conduce guvernul de la București. Coincidență? Sau finalul unui mit administrativ construit cu grijă, dar care se destramă atunci când cineva citește documentele oficiale?

Pentru milioane de români, Bihorul a devenit sinonim cu eficiența, Oradea cu modernizarea, iar Ilie Bolojan cu reforma administrativă. Dar în spatele discursului oficial, rapoartele Curții de Conturi arată o altă față a administrației din Bihor — una pe care puțini au avut răbdarea s-o citească.

Investigația Reflector, difuzată de Gold FM, continuă analiza după ce în episodul precedent a dezvăluit nereguli grave la Primăria Oradea: datorii de peste un miliard de lei, venituri neîncasate, plăți acceptate pentru lucrări neexecutate și deficiențe repetate de control intern. Acum, lupa se îndreaptă către Consiliul Județean Bihor, pentru a vedea dacă problemele semnalate la nivel municipal sunt excepții sau fac parte dintr-un mecanism administrativ mai larg.

Cronologia care ridică semne de întrebare

În 2022 apare primul semnal de alarmă: Curtea de Conturi formulează opinie cu rezerve. Sunt identificate probleme privind patrimoniul, investițiile, garanțiile și controlul intern. Nu este încă o condamnare severă, dar este prima fisură în imaginea administrației-model.

În 2023, problemele reapar. Auditorii constată din nou deficiențe privind fondurile europene, patrimoniul, redevențele, achizițiile și auditul intern. Întrebarea devine inevitabilă: cum poate administrația prezentată drept exemplu național să nu elimine vulnerabilitățile semnalate anterior?

Iar în 2024 vine momentul decisiv: Curtea de Conturi formulează opinie contrară, cel mai grav verdict pe care auditorii îl pot da în urma unui control financiar. Aceasta înseamnă că situațiile financiare ale instituției sunt denaturate, conțin erori majore și nu reflectă realitatea economică. Nu mai vorbim despre greșeli izolate, ci despre probleme semnificative în situațiile financiare analizate.

Investițiile: zona de umbră a „modelului Bihor”

Exact în zona care a construit reputația administrației — investițiile — apar întrebări serioase: diferențe între documentații și realitatea din teren, probleme la recepția și decontarea unor lucrări, ajustări de costuri și deficiențe de administrare a proiectelor. Investițiile există, dar modul în care au fost gestionate ridică semne de întrebare. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cine a semnat documentele de recepție pentru lucrări despre care auditorii au constatat că includ suprafețe de gazon inexistente sau arbori care nu au fost plantați?

O altă vulnerabilitate apare în cazul ADI Ecolect, compania de colectare a deșeurilor. Auditorii semnalează probleme privind monitorizarea operatorilor, calculul redevențelor, aplicarea penalităților și urmărirea obligațiilor contractuale. Tradus simplu: instituțiile care trebuiau să controleze nu au controlat suficient, iar cele care trebuiau să sancționeze nu au sancționat suficient.

Cine poartă responsabilitatea?

Arhitectul acestui model administrativ a fost Ilie Bolojan. Ca primar al Oradei și apoi președinte al Consiliului Județean Bihor, el a construit nu doar infrastructură, ci și un sistem administrativ și o reputație națională ca lider local de succes. Astăzi, Bolojan conduce la București, iar la Bihor se află succesorul său, Mircea Mălan. Tocmai de aceea, constatările Curții de Conturi nu pot fi separate de responsabilitatea conducerii politice.

Pentru a înțelege câte din aceste probleme i se atribuie lui Ilie Bolojan și câte i se atribuie președintelui CJ Bihor, Mircea Mălan, Gold FM a transmis 12 întrebări către Mălan. Dintre acestea, spicuim: Cine sunt persoanele care au semnat documentele de recepție și decontare pentru lucrările unde Curtea de Conturi a constatat existența unor cantități de lucrări neexecutate? Ce măsuri au fost luate împotriva persoanelor responsabile? Care este valoarea totală actualizată a prejudiciilor și ce sume au fost recuperate până în prezent? Câte contracte de lucrări finanțate din fonduri europene au fost supuse verificărilor interne după constatările Curții de Conturi? Care este valoarea totală a penalităților care ar fi trebuit calculate și aplicate operatorilor de salubritate și care nu au fost urmărite sau încasate?

Până la momentul publicării, CJ Bihor nu a transmis un răspuns. Gold FM a anunțat că va mediatiza răspunsul dacă va fi primit.

Baroniadă a reputației

Poate că adevărata performanță a lui Ilie Bolojan nu a fost doar construirea de drumuri și pasaje, ci construirea unei reputații atât de puternice încât critica a devenit excepția, iar rapoartele de control au fost citite de foarte puțini. O adevărată baroniadă a reputației — un concept care merită studiat în contextul mai larg al modului în care se construiesc narațiunile politice în România post-decembristă.

Întrebarea retorică generală rămâne: este „Republica Bihor” modelul administrativ prezentat românilor sau un mit care începe să se destrame atunci când cineva citește rapoartele Curții de Conturi?

Dacă aveți informații despre abuzuri sau nereguli din instituțiile statului, scrieți la reflector@radiogoldfm.ro.