Trump, Houthi și MbS: 48 de ore care ridică întrebări

decizie militară majoră a fost luată, anulată și pusă din nou pe masă în mai puțin de 48 de ore — nu pe baza unei evaluări strategice coerente, ci, potrivit unor oficiali americani citați de presă, pentru că președintele SUA a vrut să-și ajute „prietenul” din Riad. Ceea ce oficial e prezentat drept prudență prezidențială ascunde, de fapt, o realitate mai puțin confortabilă: politica externă americană în Orientul Mijlociu pare să se decidă în urma unor apeluri telefonice private, nu în urma unor consultări instituționale.

Donald Trump și-a întrerupt brusc weekendul de la Camp David, unde urma să rămână până luni, pentru a se întoarce la Casa Albă. Mișcarea a declanșat un val de speculații privind o posibilă escaladare militară. New York Times și Axios relatează că președintele a fost aproape de a ordona o nouă intervenție anti-Houthi, dar a renunțat în ultimul moment — un nou episod de „TACO” (Trump Always Chickens Out), de această dată într-un ritm neobișnuit de rapid.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Potrivit Axios, „Trump a fost prins între dorința de a-și ajuta prietenul și aliatul, prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, și dorința de a evita implicarea într-un nou front în Orientul Mijlociu”. Practic, națiunea americană s-a aflat la un pas de o nouă aventură militară în Yemen, în timp ce conflictul cu Iranul nici măcar nu s-a încheiat — totul pentru a „ajuta un prieten”.

New York Times reconstituie o secvență de decizie derutantă: Trump s-ar fi întâlnit cu consilierii săi și le-ar fi spus că nu susține loviturile militare. La scurt timp după, în urma unei discuții cu prințul moștenitor saudit, și-a schimbat poziția și a ordonat Pentagonului să pregătească atacuri aeriene asupra rebelilor Houthi. Până la mijlocul zilei de duminică, președintele părea să se fi răzgândit din nou — nu vor exista, cel puțin deocamdată, atacuri americane, potrivit unor oficiali ai administrației care au vorbit sub protecția anonimatului, nefiind autorizați să discute planificarea militară.

Cine beneficiază, de fapt, dintr-o astfel de secvență? Întrebarea legitimă care rămâne fără răspuns oficial este dacă Congresul american a fost vreodată consultat înainte ca o decizie de o asemenea greutate să fie luată — și anulată — în urma unui singur telefon cu „prieteni” din Arabia Saudită și Israel.

Ce nu se spune în rapoartele oficiale

Trump ar fi analizat criza din Yemen de aproximativ două săptămâni, pe fondul intensificării atacurilor grupării șiite susținute de Teheran asupra instalațiilor Aramco din regatul saudit. Până acum, Casa Albă ar fi autorizat doar asistență de informații și țintire — nu operațiuni directe. Cu toate acestea, rapoartele din regiune indică faptul că Houthii continuă să avanseze, după ce ar fi preluat controlul asupra coastei yemenite la Marea Roșie.

Contextul mai larg nu poate fi ignorat: prețurile petrolului Brent au scăzut chiar în ziua în care Trump și-a întrerupt vacanța, în ciuda informațiilor conform cărora Iranul și-ar fi activat cel mai înalt nivel de alertă militară, pe fondul zvonurilor privind reluarea atacurilor americane, a atacurilor Houthi asupra capitalei saudite Riad și a unei activități neobișnuite semnalate chiar la nivelul comenzilor de pizza de la Pentagon — un indicator informal, dar recurent citat, al iminenței unor operațiuni militare majore. Ambasadele americane din întreaga regiune a Orientului Mijlociu au emis, în paralel, alerte de călătorie pentru cetățenii americani.

Coincidență sau nu, aceste episoade vin la scurt timp după ce Trump l-a ironizat public pe prințul moștenitor Mohammed bin Salman pentru dependența de securitate a Arabiei Saudite față de SUA, declarând că „nu credea că i se va întâmpla asta, nu credea că îmi va săruta fundul”. Retorica publică de umilire și relația privată de „prietenie” par să coexiste confortabil atunci când interesele geopolitice o cer.

O campanie aeriană fără rezultate garantate

Chiar dacă Trump ar autoriza în cele din urmă noi lovituri directe asupra Yemenului, o campanie exclusiv aeriană are șanse mici să înlăture Houthii de la putere. Ar putea, în schimb, să contribuie la dispersarea și mai accentuată a forțelor și resurselor americane deja suprasolicitate în regiune, forțând realocarea unor active militare americane care operează deasupra Golfului.

Rebelii Houthi au rezistat deja la zeci de raiduri aeriene majore ale SUA și Israelului, derulate încă din timpul războiului din Gaza. Departe de a-i slăbi, aceste atacuri par să-i fi întărit — Houthii dețin acum capacitatea de a bloca traficul naval prin Marea Roșie oricând doresc. Rămâne de văzut cine plătește, în final, prețul indeciziei prezidențiale: contribuabilul american, aliații regionali sau, ca de obicei, populația civilă din Yemen.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)