Percheziția la Georgescu: cine a publicat imaginile și de ce

n detaliu care pare minor la prima vedere schimbă complet perspectiva asupra percheziției din dosarul Călin Georgescu: potrivit lui Adrian Onciu, mascații ar fi spart poarta locuinței fostului candidat la prezidențiale cu un berbec, deși în casă s-ar fi aflat Cristela, care le-ar fi putut deschide fără intervenție. Dacă informația se confirmă, întrebarea nu mai este doar „de ce s-a folosit forța?”, ci „cui a servit imaginea forței?”.

Adrian Onciu susține că organele de anchetă construiesc, printr-un „exercițiu de imaginație”, narativul unei lovituri de stat evitate în 2024 — o poveste în care Călin Georgescu apare drept instigator la revolte împotriva regimului democratic ales, simpatizant al mișcării legionare și, în plus, „escroc de talie internațională”. Onciu pune sub semnul întrebării chiar temeiul acestei construcții narative, sugerând că spectacolul intervenției în forță ar fi avut un rol care depășește simpla executare a unui mandat de percheziție.

Imaginile publicate: cine avea interesul să le difuzeze?

Un alt element care ridică semne de întrebare, potrivit acuzației formulate de Onciu, este faptul că imaginile cu intrarea trupelor speciale în locuința lui Georgescu ar fi fost publicate ilegal chiar de instituțiile responsabile de anchetă — DIICOT și Poliția Română. Dacă aceste imagini au fost difuzate în afara cadrului legal, apare firesc întrebarea: cine beneficiază de expunerea publică a unei intervenții spectaculoase, înainte ca vinovăția cuiva să fie stabilită de instanță?

Este o coincidență, sau nu, faptul că un asemenea moment — o poartă spartă cu berbecul, filmată și distribuită public — coincide exact cu perioada în care narativul „loviturii de stat evitate” din 2024 trebuia consolidat în spațiul public? Cronologia evenimentelor, așa cum o descrie Onciu, ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri.

Contextul mai larg: o societate polarizată de o criză electorală nerezolvată

Nu trebuie uitat că întregul episod se petrece pe fondul unei crize instituționale fără precedent în România post-decembristă: anularea alegerilor prezidențiale din 2024, câștigate surprinzător de Călin Georgescu, a lăsat în urmă o societate fracturată între o tabără care vede în anulare o apărare legitimă a democrației și una care vorbește despre „alegeri furate”. În acest climat, orice imagine cu forțele de ordine intrând în forță într-o locuință privată capătă o greutate simbolică mult peste conținutul ei strict juridic — indiferent care e adevărul din spatele percheziției.

Ce nu se menționează în comunicatele oficiale ale DIICOT este exact contextul procedural invocat de Onciu: dacă în locuință exista o persoană care putea deschide ușa, folosirea forței fizice pentru spargerea porții ridică o întrebare legitimă despre proporționalitate. Iar dacă imaginile respective au ajuns în spațiul public prin canale neautorizate, discuția depășește cadrul unui simplu dosar penal și intră direct în zona responsabilității instituționale.

Adevăruri.ro va urmări dacă aceste acuzații formulate de Adrian Onciu vor primi un răspuns oficial din partea DIICOT sau a Poliției Române, și dacă va exista vreo clarificare privind modul în care imaginile percheziției au ajuns să fie făcute publice.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)