Legea anti-ONG votată în grabă: ce precedent european ignoră PSD și PNL

alianță parlamentară neobișnuită — AUR, PSD și PNL — a votat marți în Comisia Juridică a Senatului un proiect de lege care obligă asociațiile și fundațiile să facă publice identitățile tuturor donatorilor, ignorând avertismentele explicite privind încălcarea legislației europene și precedentul Viktor Orban din Ungaria, sancționat de Curtea de Justiție a UE. Ceea ce oficial se prezintă drept „transparență” ridică semne de întrebare despre un posibil mecanism de control administrativ asupra societății civile — exact în momentul în care spațiul civic european se confruntă cu tendințe iliberale.

Proiectul de lege, inițiat de 56 de parlamentari AUR și depus la Senat pe 26 februarie 2026, introduce modificări în Ordonanța de Guvern 26/2000 care reglementează activitatea asociațiilor și fundațiilor. Conform textului, aceste organizații vor fi obligate să depună la ANAF declarații anuale detaliate privind toate veniturile și sursele de finanțare, cu identificarea completă a persoanelor fizice care donează sume mai mari de 5.000 de lei și a tuturor persoanelor juridice donatoare.

Rapoartele urmează să fie publicate de ANAF într-o secțiune specială a site-ului instituției. Nedepunerea declarațiilor ar atrage suspendarea de drept a activității, iar neconformarea pe mai mult de un an ar duce la dizolvarea de drept a asociației sau fundației. Un mecanism care, potrivit criticilor, transformă transparența în instrument de presiune.

Avertismente europene ignorate sistematic

Proiectul a primit avize negative categorice atât din partea Consiliului Legislativ, cât și a Consiliului Economic și Social. Ambele instituții au semnalat încălcarea legislației europene și a deciziilor obligatorii ale Curții de Justiție a UE, invocând precedentul creat de Viktor Orban în Ungaria — guvernul de la Budapesta a adoptat o lege similară care a fost sancționată atât de Comisia Europeană, cât și de CJUE.

Consiliul Economic și Social subliniază că asociațiile și fundațiile au deja obligații extinse de transparență financiară, de la legea privind combaterea spălării banilor până la raportările către ANAF, Registrul Comerțului și controalele Curții de Conturi. CES avertizează că inițiativa propune „instituirea unui mecanism de supraveghere și control administrativ asupra societății civile, într-un context european marcat de tendințe iliberale și de restrângere a spațiului civic”.

Mai mult, CES arată că publicarea acestor date „produce inevitabil un efect de descurajare asupra finanțării societății civile”, în special pentru organizațiile cu activitate sensibilă din punct de vedere politic și social. „În contextul european actual, astfel de măsuri au fost promovate în mai multe state prin legislații care au invocat argumentul transparenței pentru a introduce mecanisme de control și stigmatizare a societății civile”, precizează documentul.

Votul în grabă: o alianță neașteptată

În pofida acestor considerații, o largă majoritate din Comisia Juridică a Senatului a votat favorabil. Conform surselor din Comisie, au votat pentru reprezentanții AUR, PSD și PNL, în timp ce USR și UDMR s-au opus. Senatorul USR Ciprian Rus, membru al comisiei, a declarat pentru G4Media că s-au înregistrat doar două voturi contra — al său și al reprezentantului UDMR, Istvan Tasnadi. Rus susține că a aflat de amendamentele depuse abia în timpul ședinței, că aspectele ridicate de CES nu au fost discutate și că s-a trecut la vot în doar un minut.

Senatorul PSD Ion Rujan, șeful Comisiei Juridice, a confirmat că PSD a votat în favoarea proiectului și că, din câte își amintește, și reprezentanții PNL au procedat la fel. Întrebat despre obiecțiile legate de precedentul din Ungaria, Rujan a explicat vag că au avut loc „ceva discuții legate de transparență”, dar nu își amintește exact, pentru că la Comisia Juridică „este o activitate extrem de laborioasă”.

În Comisia Juridică a Senatului, PNL are trei membri. Doi dintre ei — Nicoleta Pauliuc și Cristian Țăgărlaș — nu au participat marți la lucrări, așa că singurul liberal prezent a fost Daniel Fenechiu. Acesta nu a răspuns la apelurile și mesajele presei pentru a explica motivele votului său în favoarea inițiativei AUR, în pofida precedentului european. Ulterior, Fenechiu a revenit cu precizări separate.

Istoricul Fenechiu: o constantă anti-ONG

Coincidență sau nu, Daniel Fenechiu mai avea acum trei ani o inițiativă de restricționare a activității ONG-urilor, prin impunerea unei taxe exorbitante în procesele pe care acestea le deschid. A retras atunci proiectul de lege în urma reacțiilor vehemente ale societății civile. Cronologia ridică întrebări: de ce un senator PNL revine insistent asupra unui subiect care a generat deja scandal european în Ungaria?

Proiectul inițiat de AUR a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru luni, 18 mai 2026. Dacă va trece de votul din plen, legea ar putea transforma România într-un nou caz de încălcare a normelor europene privind libertatea asocierii — exact în momentul în care țara se află sub procedură de deficit excesiv și negociază fonduri PNRR. Cine beneficiază de această sincronizare?

Ceea ce nu se menționează în dezbaterile oficiale este că publicarea listelor de donatori creează un precedent periculos: orice persoană fizică care susține financiar o organizație civică — fie că vorbim de mediu, drepturile omului sau transparență — devine vizibilă public, cu toate riscurile de presiune socială, profesională sau chiar fiscală care decurg. În contextul în care încrederea în guvern se situează sub 33% și 79% dintre români consideră că țara merge în direcția greșită, controlul asupra finanțării societății civile capătă valenţe care depășesc simpla transparență administrativă.