Guvern demis, țară „pe pilot automat”: cine pierde?

n guvern demis oficial de peste trei luni continuă să administreze România „din inerție” — iar ceea ce se prezintă drept simplă întârziere administrativă ascunde, potrivit senatoarei AUR Niculina Stelea, un blocaj instituțional cu efecte tot mai vizibile asupra vieții cetățenilor.

Senatorul AUR Niculina Stelea a avertizat că prelungirea crizei politice și menținerea unui Cabinet demis prin moțiune de cenzură au împins România într-o stare de paralizie instituțională, economică și socială. „În acest moment, România este o țară care funcționează din inerție. Instituțiile sunt paralizate de absența factorilor de decizie”, a declarat aceasta.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, prin moțiune de cenzură votată cu 281 de voturi pentru. De atunci, executivul funcționează în regim interimar, cu atribuții limitate — practic, doar acte de administrare curentă, fără puterea de a adopta reforme majore. La 4 iunie, Eugen Tomac a fost desemnat premier, dar și-a depus mandatul înainte de votul de învestitură. Ulterior, guvernul propus de Adrian Veștea nu a trecut nici el de Parlament. Rezultatul: la mai bine de trei luni de la căderea Cabinetului Bolojan, România se află încă fără un premier învestit.

Cine beneficiază de fapt de această prelungire a interimatului? Este întrebarea pe care puțini o pun public, dar pe care cifrele o justifică. Un guvern cu mâinile legate nu poate adopta reforme, nu poate negocia dur cu partenerii externi și, mai important, nu poate fi tras la răspundere politică în același fel ca un executiv cu majoritate clară.

Ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale

Ceea ce rareori este subliniat cu suficientă claritate în comunicatele instituționale este miza reală a acestei tergiversări: termenul-limită de 31 august 2026 pentru jaloanele restante din PNRR. Un guvern interimar, cu atribuții restrânse, nu are legitimitatea și nici instrumentele legale de a adopta reformele structurale cerute de Comisia Europeană pentru debursarea fondurilor. Coincidență sau nu, criza politică s-a prelungit exact în perioada în care aceste decizii ar fi trebuit luate cu maximă celeritate.

Context mai larg: România se confruntă simultan cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană din ultimii ani, o procedură de deficit excesiv activă și o populație care, în proporție de aproape 80%, consideră că țara merge într-o direcție greșită. Într-un asemenea climat, o clasă politică incapabilă să formeze un guvern funcțional timp de luni de zile nu este doar o „chestiune tehnică” — este un simptom al unei crize de legitimitate mai profunde, pe care instituțiile europene o urmăresc cu atenție, chiar dacă discret.

Declarația senatoarei Stelea vine din opoziție, unde AUR cere de luni de zile alegeri anticipate, susținând că actuala clasă politică și-a epuizat capacitatea de a guverna. Rămâne de văzut dacă acuzația de „paralizie instituțională” va găsi un răspuns concret la Cotroceni sau va rămâne, ca multe altele, o declarație de presă fără urmări administrative imediate.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)