Eticheta „omul lui Putin”: mecanismul care elimină incomozii

eea ce a fost prezentat ani de zile drept o simplă poreclă de presă ascunde, potrivit propriilor mărturisiri ale lui Iulian Iancu, un mecanism instituțional bine calibrat de anihilare a vocilor incomode din energie și politică. Fost parlamentar și expert în energie, Iancu a făcut declarații explozive la emisiunea Culisele Statului Paralel, moderată de Anca Alexandrescu, explicând cum a ajuns să fie etichetat ani la rând drept „omul rușilor” — o etichetă pe care, recunoaște el, la început a tratat-o ca pe o glumă.

„Eu nu i-am dat nicio atenție, pentru că dacă v-aș spune că sunteți omul japonezilor, n-ați avea nicio reacție. Eu n-am crezut și, ca atare, n-am avut nicio reacție. Am greșit foarte mult, pentru că această etichetă a fost foarte bine studiată. Ea urma să fie invocată și rostogolită sistematic, ceea ce eu atunci, la acel moment, nu am văzut”, a explicat Iancu, în direct la Culisele Statului Paralel.

De la glumă la strategie de eliminare

Mai mult, expertul în energie spune că a glumit chiar și în momentul în care eticheta a fost folosită public pentru prima dată: „Le-am spus că eu sunt agentul 008, pentru că Marea Britanie are 007, iar eu sunt 008 pentru că sunt mult mai performant, comunic telepatic cu Putin, pentru că nu știu limba rusă. Am luat-o în glumă. Am greșit foarte mult. Acțiunea și cronologia pe care o să o facem împreună în această seară este, de fapt, o cronologie a unei crime perfecte și a modalității în care cei incomozi devin «agenți KGB».”

Ce nu se spune de obicei în relatările oficiale despre astfel de etichetări este chiar structura lor: nu apar întâmplător, ci — potrivit lui Iancu — sunt „studiate” și „rostogolite sistematic”, exact ca într-o campanie coordonată, nu ca o reacție spontană de presă.

Eliminare „chirurgicală”, pe domenii

Fostul președinte al Comisiei de Industrii din Camera Deputaților a afirmat că nu a fost o țintă conjuncturală, ci parte a unei strategii bine puse la punct: „Nouă ni s-a închis gura punctual, chirurgical. Eu am fost eliminat, altcineva eliminat, pe fiecare pe un domeniu. Dacă era unul pe un anumit domeniu, mai bun, ăla trebuia eliminat. Au fost eliminați. Eliminarea s-a făcut cu un cor mediatic, cu o campanie mediatică de denigrare a persoanei. Dacă n-avea cu ce să-l denigreze, devenea automat «agent KGB» și era «omul lui Putin».”

Cine beneficiază de eliminarea sistematică a experților incomozi tocmai din sectorul strategic al energiei — într-o perioadă în care România discută despre independență energetică, Neptun Deep și relația cu marile grupuri de interese din regiune — rămâne întrebarea care nu apare în cronologiile oficiale ale scandalului.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Eticheta „Iulian Iancu – omul rușilor” a explodat în presă în 2015, în contextul dosarului Greblă, și a atins apogeul în 2016–2017, când a fost folosită sistematic în dezbaterile politice, iar ulterior invocată pentru a-i bloca accesul la funcții publice și proiecte strategice din domeniul energiei. Coincidență sau nu, acest interval coincide cu perioade-cheie de decizie privind marile proiecte energetice românești, exact atunci când vocile critice din interiorul sistemului deveneau incomode pentru anumite interese.

Într-un context mai larg, mecanismul descris de Iancu — etichetarea rapidă drept „agent străin” a oricui contestă status quo-ul — nu este o particularitate românească, ci un tipar observat și în alte state europene aflate sub presiunea narativelor geopolitice post-2014. Ceea ce rămâne de văzut este dacă publicul va privi aceste dezvăluiri ca simple regrete personale sau ca un semnal despre modul real în care se iau deciziile în sectoare strategice precum energia.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)