Slovenia vrea ieșire din NATO: ce nu se spune despre referendum

oul președinte al Parlamentului din Slovenia anunță organizarea unui referendum pentru retragerea țării din NATO — decizie care vine exact când SUA lui Donald Trump amenință că se retrage din alianță, iar Bruxelles-ul pierde controlul asupra statelor membre din Europa Centrală. Coincidență de calendar sau parte dintr-o strategie mai amplă de reconfigurare a arhitecturii de securitate europene?

Zoran Stevanović, ales în funcție după alegerile din martie 2026 în care partidele liberale au eșuat să obțină majoritatea, a declarat pentru TVP că Slovenia trebuie să urmeze o politică externă mai independentă și suverană.

„Am promis poporului un referendum pe tema ieșirii din NATO și vom organiza acest referendum. Ljubljana trebuie să devină din nou centrul decizional pentru Slovenia, nu Bruxelles-ul”, a spus Stevanović — o declarație care pune sub semnul întrebării nu doar viitorul Sloveniei în alianță, ci și coerența întregului flanc sud-estic al NATO.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: Stevanović a fost votat după ce grupurile de dreapta, inclusiv partidul Adevărul, s-au unit pentru a-l alege ca președinte al parlamentului — o coaliție care reflectă valul eurosceptic și pro-suveranitate care traversează Europa Centrală și de Est, de la Ungaria lui Orbán la Slovacia lui Fico.

Mai mult, noul președinte al parlamentului sloven a anunțat că intenționează să viziteze Moscova în viitorul apropiat. „Aș dori să construiesc punți și să cooperez bine cu toate țările, indiferent de zidul care a fost construit între Vest și Est”, a declarat el — o formulare care sună diplomatic, dar care ridică semne de întrebare despre sincronizarea acestor mișcări cu interesele geopolitice ale Rusiei în regiune.

Declarațiile lui Stevanović vin exact când Donald Trump sugerează că SUA s-ar putea retrage din NATO dacă statele europene nu își măresc contribuțiile la apărare — ceea ce creează o fereastră de oportunitate pentru state mici din alianță să testeze apetitul public pentru o politică de neutralitate sau realiniere.

Cronologia ridică întrebări: de ce acum? De ce Slovenia, stat membru NATO din 2004 și UE din același an, alege exact acest moment — când alianța transatlantică trece prin cea mai gravă criză de identitate din istoria sa — pentru a propune un referendum care ar putea declanșa un efect de domino în regiune?

Cine beneficiază? Răspunsul nu e simplu. Pe termen scurt, Moscova câștigă un argument propagandistic puternic: „Chiar și membrii NATO vor să plece”. Pe termen lung, însă, o Europă fragmentată, fără coerență strategică, devine vulnerabilă nu doar la presiuni externe, ci și la conflicte interne de interese — exact scenariul pe care Bruxelles-ul vrea să-l evite, dar pe care lipsa de viziune comună îl accelerează.