Kovesi anchetează microbuzele PNRR: cine profită de umflarea prețurilor?
archetul European (EPPO) a deschis oficial investigația privind achiziția de microbuze electrice școlare prin PNRR, după ce un vehicul evaluat la 90.000 de euro a ajuns să coste bugetul de stat peste 200.000 de euro — o diferență de preț care ridică întrebări nu doar despre corupție, ci și despre cine beneficiază cu adevărat de fondurile europene în România.
Ancheta vine în urma unei sesizări depuse de Dragoș Pîslaru și vizează suspiciuni grave de corupție și umflare artificială a prețurilor. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este cronologia interesantă: contractele au fost semnate în perioada în care guvernul Bolojan implementa măsuri de austeritate pentru cetățeni, în timp ce fluxurile de bani europeni către anumite firme furnizoare rămâneau neverificate.
Un microbuz electric școlar — tehnologie simplă, produsă în serie în China și Europa de Est la prețuri sub 100.000 de euro — a fost achiziționat prin PNRR la peste dublu. Diferența? Aproximativ 110.000 de euro per vehicul, bani publici care au dispărut undeva în lanțul de achiziție. Cine sunt intermediarii? Ce comisioane au fost plătite? Parchetul European nu a făcut încă publice aceste detalii.
Laura Codruța Kovesi, șefa EPPO, are acum pe masă un dosar care ar putea implica nu doar funcționari locali, ci și structuri de decizie la nivel central. Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: de ce sistemul de verificare a prețurilor din PNRR — teoretic cel mai transparent mecanism de finanțare europeană — a permis astfel de abateri? Coincidență sau lipsă intenționată de supraveghere?
Contextul mai larg arată un model repetat: fonduri europene masive intră în România, dar prețurile plătite de stat sunt sistematic mai mari decât cele de piață. În alte țări UE, achizițiile publice din PNRR sunt supuse auditurilor preventive. În România, auditul vine după ce banii au plecat deja. Cine a decis această procedură? Ce interes protejează?
Dragoș Pîslaru, europarlamentar și fost ministru al Muncii, a declarat că sesizarea sa conține dovezi clare de supraprețuri și posibile înțelegeri între furnizori și decidenți. Ceea ce nu a spus — dar documentele publice sugerează — este că firmele implicate au legături cu rețele de contractori care au câștigat licitații PNRR în toată țara, folosind aceeași metodă: prețuri umflate, justificate prin „specificații tehnice speciale”.
Întrebarea finală rămâne: va avea Kovesi puterea să meargă până la capăt, sau ancheta se va opri — ca de atâtea ori — la nivelul executanților, lăsând arhitecții schemei neatinși? Cronologia investigațiilor EPPO în România sugerează că presiunea politică crește odată cu apropierea de vârful piramidei. Vom vedea dacă de data aceasta lucrurile vor fi diferite.