Monumentul românilor din Spania: cine vrea să-l demoleze și de ce

n monument ridicat pe pământ spaniol în memoria a doi mucenici anti-comuniști români a ajuns brusc în pericol de demolare, iar ceea ce autoritățile prezintă drept o simplă „chestiune administrativă” ascunde de fapt o dispută mult mai adâncă despre cine are dreptul să scrie istoria și cine decide ce merită păstrat în memoria colectivă a Europei.

Este vorba despre Monumento a los Rumanos Caídos (Monumentul Românilor Căzuți) din Majadahonda, ridicat în memoria lui Ionel Moța și Vasile Marin, doi legionari români care și-au pierdut viața luptând de partea forțelor naționaliste în timpul Războiului Civil Spaniol, considerați de comunitatea românească din diaspora drept mucenici anti-comuniști.

Potrivit informațiilor preluate de Mediafax, fundația spaniolă Abogados Cristianos a cerut oficial Comunității Madrid să intervină și să protejeze ansamblul monumental înainte ca acesta să fie demolat. Cererea vine în contextul în care guvernul spaniol a anunțat măsuri legate de acest monument, măsuri care nu au fost detaliate integral în sursele disponibile până acum.

Context extins: bătălia europeană pentru memoria istorică

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că această dispută nu e izolată, ci se înscrie într-un tipar mai larg observat în ultimii ani în mai multe state europene: sub eticheta „memoriei democratice” sau a „legilor memoriei istorice”, guverne de stânga din Spania, dar și din alte țări, au demontat sau au reclasificat sute de monumente considerate legate de regimurile din perioada interbelică și de Războiul Civil Spaniol. Coincidență sau nu, aceste campanii vizează aproape exclusiv monumentele asociate taberei naționaliste, în timp ce simbolurile taberei opuse rămân, în general, neafectate.

Cine beneficiază de ștergerea unor astfel de urme istorice? Întrebarea rămâne deschisă, mai ales când vorbim despre un monument care nu comemorează un regim politic în sine, ci doi cetățeni români căzuți într-un conflict străin, deveniți ulterior simboluri ale rezistenței anti-comuniste pentru o parte a diasporei românești.

Cronologia ridică întrebări suplimentare: demersul de protejare al fundației Abogados Cristianos survine chiar în momentul în care autoritățile spaniole au anunțat public intenția legată de soarta monumentului — o secvență de evenimente care sugerează o presiune administrativă concentrată, mai degrabă decât o decizie izolată, banală, de urbanism local.

Pentru comunitatea românească, atât cea din Spania, cât și cea din țară, monumentul de la Majadahonda nu este doar o piatră comemorativă, ci un punct de reper identitar — un fir care leagă istoria interbelică românească de o Europă care, aparent, preferă să uite anumite capitole incomode ale propriului trecut.

Sursă: OrtodoxINFO (ortodoxinfo.ro)