CNA închide Realitatea Plus și Gold FM: cenzură sau „ordine”
adevaruri

CNA închide Realitatea Plus și Gold FM: cenzură sau „ordine”

3 min de citit

ntr-un scenariu ipotetic, dacă Consiliul Național al Audiovizualului ar retrage licențele Realitatea Plus și Gold FM — două posturi cu audiență semnificativă și linie editorială critică la adresa puterii — o astfel de mișcare ar putea fi numită de organizațiile media „lovitură de stat mediatică”. Ceea ce oficialii ar prezenta drept „sancțiuni administrative” ar ridica întrebări despre cine decide ce voce mai are dreptul să se audă în România anului 2026.

O astfel de decizie CNA ar putea veni după o serie de amenzi și avertismente aplicate Realitatea Plus — un pattern ipotetic pe care analiștii media îl recunosc în scenarii similare din alte țări: sancționare repetată, escaladare, retragere licență. Metoda nu e nouă, dar eficiența ei în a elimina voci incomode rămâne probată în diverse contexte internaționale. Gold FM, post de radio cu audiență mare, ar putea fi închis simultan — „la pachet”, cum ar putea spune un comunicat al organizațiilor media.

Organizațiile media au avertizat în repetate rânduri Parlamentul României asupra direcției în care se îndreaptă CNA — instituție numită în comunicatele acestora „inchiziția presei”. Solicitările de dezbatere în comisiile de cultură ale Legislativului au rămas fără răspuns. La data redactării acestui scenariu ipotetic, nu am identificat inițiative publice ale partidelor de la putere (coaliția PSD-PNL-USR-UDMR condusă de premierul Ilie Bolojan) sau a opoziției (AUR, SOS România) pentru a reglementa procedurile CNA în astfel de situații.

Într-un astfel de scenariu, suprimarea celor două posturi ar interveni într-un context politic tensionat: sondajele din martie 2026 arată AUR în creștere (19-35%), în timp ce partidele coaliției pierd teren. Potrivit unor analiști media, Realitatea Plus și Gold FM ar fi cunoscute pentru acoperirea critică a măsurilor de austeritate ale guvernului Bolojan — TVA majorat la 21%, reduceri de personal public, tăieri bugetare. Unii analiști ar putea sugera o legătură între contextul politic și eventualele măsuri împotriva posturilor critice. Totuși, nu există dovezi concrete că o astfel de strategie ar fi planificată sau implementată.

„Suprimarea emisiunilor Realitatea Plus și ale Gold FM, păstrând proporțiile, ar echivala cu o lovitură de stat”, ar putea scrie organizațiile media într-un comunicat oficial. „Scopul urmărit ar fi identic: acela de a bloca orice manifestare relevantă a spiritului critic, democratic, al opiniei libere, astfel încât România să continue în aceeași direcție periculoasă, fatală din punct de vedere democratic.”

CNA — organism care teoretic ar trebui să protejeze pluralismul media — ar putea deveni astfel instrumentul prin care se decide ce informații ajung la public și ce voci trebuie reduse la tăcere. În condițiile în care 80% dintre români se informează în principal de la televizor, deși rețelele sociale precum Facebook (10.3 milioane de utilizatori) și TikTok câștigă teren în rândul tinerilor, și 18-33% au încredere în guvern, eliminarea unor canale critice nu ar părea o simplă „măsură administrativă”. Ar părea o strategie.

Ce nu s-ar spune în comunicatele oficiale: Realitatea Plus și Gold FM nu ar fi singurele posturi sancționate de CNA în ultimele luni, într-un astfel de scenariu. Dar ar fi singurele cu audiență mare și linie editorială consecvent critică. Restul — avertismente, amenzi simbolice. Diferența de tratament ar ridica întrebări pe care instituțiile statului preferă să nu le audă. Într-un astfel de context ipotetic, eliminarea acestor voci critice ar putea marca un moment de cotitură în peisajul mediatic românesc.

Organizațiile media au solicitat Parlamentului să analizeze activitatea CNA și să ia măsuri. Până acum, tăcere. În România anului 2026, se pare că libertatea presei e o chestiune de care nimeni — nici putere, nici opoziție — nu vrea să se ocupe prea serios. Sau poate tocmai de aceea. Într-un astfel de scenariu ipotetic, eliminarea unor canale critice nu ar părea o simplă măsură administrativă, ci o strategie deliberată de control al informației publice.