Smithsonian sub control politic: ce ascunde epurarea de la Washington

n miliard de dolari din bani publici, un secretar de cabinet care cere schimbări directe în conținutul muzeelor și o tăiere bugetară de 11% anunțată exact după ce administrația a găsit ce căuta — cronologia acestui dosar american ridică mai multe întrebări decât răspunsuri, chiar dacă povestea oficială pare simplă: „restaurarea adevărului istoric”.

Secretarul american al Departamentului de Interne, Doug Burgum, a trimis vineri o scrisoare Consiliului de Regenți al Institutului Smithsonian, anunțând că administrația Trump pune în aplicare ordinul executiv „Restoring Trust in the Smithsonian Institution”. Mesajul oficial: instituția trebuie readusă la misiunea sa originală de a proteja „moștenirea culturală prețioasă” a Statelor Unite, nu să promoveze o „agendă ideologică divizivă”.

Banii, întotdeauna banii

Sistemul de muzee, finanțat public, are un buget anual de peste un miliard de dolari, majoritatea provenind din alocări federale. Casa Albă a propus însă o reducere de 11%, la 961,3 milioane de dolari pentru anul fiscal 2027 — cea mai mică sumă alocată instituției din 2020 încoace. Coincidență sau nu, propunerea vine imediat după o analiză internă a Casei Albe asupra programelor Smithsonian, inclusiv presupusa promovare a agendelor de diversitate, echitate și incluziune (DEI).

Raportul care a stat la baza deciziei citează exemple concrete de expoziții considerate problematice în mai multe muzee din rețea, acuzate că se concentrează „excesiv pe opresiune, în detrimentul realizărilor americane”. Ce nu se menționează în comunicatele oficiale este cine a decis exact ce înseamnă „excesiv” și după ce criterii au fost selectate expozițiile vizate.

Secretarul de 4,4 milioane de dolari

Lonnie Bunch III, secretarul Smithsonian, a încasat peste 4,4 milioane de dolari din salariu și beneficii între 2020 și 2024 — sumă care apare acum, previzibil, în centrul disputei. Bunch a declarat explicit, în trecut, că DEI „trebuie să fie în centrul” instituției, o poziție care astăzi îi este reproșată direct de administrație.

Președintele Donald Trump a mers și mai departe pe Truth Social, scriind că muzeele din Washington și din toată țara sunt „ultimul bastion al WOKE” și că Smithsonian este „scăpat de sub control”, unde „totul discutat e cât de oribilă e țara noastră, cât de rea a fost sclavia și cât de nerealizați au fost cei asupriți — nimic despre succes, nimic despre strălucire, nimic despre viitor”. Trump a anunțat că a instruit avioați ai administrației să treacă prin muzee exact așa cum s-a procedat deja cu universitățile — un precedent care, spun criticii, arată o strategie mai amplă de control instituțional, nu un caz izolat.

Ce spune scrisoarea lui Burgum

În scrisoare, Burgum invocă faptul că, în 1846, Congresul a înființat Smithsonian ca instrument de încredere al Statelor Unite, cu guvernare încredințată Consiliului de Regenți. „Este responsabilitatea puterii executive să se asigure că banii contribuabililor și sprijinul primit de la instituțiile federale sunt folosite pentru a păstra moștenirea culturală prețioasă a Americii, nu pentru a promova o agendă ideologică divizivă”, a scris el, amintind Consiliului că cei peste un miliard de dolari alocați anual de Congres „întăresc” această responsabilitate.

Citând raportul Casei Albe, Burgum susține că un „tipar constant de decizii ale conducerii” — inclusiv revizuirea declarației de misiune a Muzeului Național de Istorie Americană — a „reîncadrat” instituția, îndepărtând-o de o relatare coerentă și corectă a poveștii americane, în favoarea unei agende ideologice care ar urmări transformarea atât a Smithsonian, cât și a țării.

Raportul citat de Burgum mai arată că muzeul a adoptat un plan care instruiește angajații să lege „orice subiect” de teme precum „rasă și identitate”, „gen și sexualitate”, „schimbare climatică”, imigrație, „inegalitate economică”, „schimbare tehnologică” și „naționalism versus globalism” — sub motivația că altfel instituția ar „eșua în angajamentul față de relevanță”. Documentul mai semnalează un curriculum destinat profesorilor de liceu care evită termeni precum „imigrant ilegal”, precum și expoziții care prezintă poziția potrivit căreia bărbații se pot identifica drept femei și ar trebui să participe la competiții sportive feminine.

Cine beneficiază de fapt?

Burgum susține că, întrucât problemele semnalate provin din conducerea executivă și din ideologia instituțională a Smithsonian, răspunsul trebuie să vizeze tot conducerea executivă și ideologia instituțională — o formulare care, dincolo de retorică, sugerează o presiune directă asupra personalului de decizie, nu doar asupra conținutului expozițiilor. Potrivit lui, efectul final al acestei „ideologii radicale” ar fi slăbirea identității și moștenirii americane comune.

Secretarul a cerut Consiliului de Regenți o întâlnire față în față, cât mai curând posibil, pentru a stabili „cum se pot aborda cel mai bine constatările din această scrisoare și din raportul menționat”. „Smithsonian aparține poporului american”, a scris el în încheiere, adăugând că instituția există pentru a păstra „povestea inspirațională a Statelor Unite — originile, luptele, dezvoltarea, tradițiile, forța sa” pentru generația actuală și cele viitoare. „Administrația este dedicată să lucreze cu Smithsonian pentru a atinge aceste obiective și pentru a restaura încrederea publică într-una dintre marile instituții ale națiunii noastre.”

Rămâne de văzut dacă acest tip de intervenție directă a puterii executive asupra unei instituții culturale considerate independentă va fi urmat de precedente similare în alte țări occidentale, unde disputele privind conținutul „ideologic” al muzeelor și manualelor școlare au devenit, în ultimii ani, un teren fertil pentru bătălii politice mai largi despre memorie și identitate națională.

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)