Laser militar SUA vs. dronele cartelurilor: ce nu se spune

rmata americană a doborât cu un sistem laser trei drone atribuite cartelurilor mexicane ale drogurilor, la granița sudică a Texasului — un incident prezentat oficial drept o simplă operațiune de securitate, dar care marchează, de fapt, prima folosire confirmată în teren a unei arme cu energie direcționată împotriva unor ținte civile-criminale pe sol american, exact în perioada în care Washingtonul a redefinit legal cartelurile drept organizații teroriste.

Comandamentul North American Aerospace Defense Command (NORAD) și U.S. Northern Command au anunțat că sistemul Army Multipurpose High Energy Laser (AMP-HEL) a fost folosit în noaptea de 25 spre 26 august, în zona Rio Grande Valley. Joint Task Force-Southern Border (JTF-SB) a considerat cele trei drone drept ostile, reprezentând o amenințare fizică pentru personalul militar și pentru partenerii de la U.S. Customs and Border Protection (CBP).

„Nu vom tolera supravegherea ostilă”

Generalul-maior Curtis Taylor, comandantul JTF-SB, a declarat că operațiunea reușită confirmă pregătirea și avansul tehnologic al forței sale. „Rețelele cartelurilor folosesc tot mai mult sisteme de aeronave fără pilot pentru a facilita traficul ilegal de persoane și pentru a ne spiona activ personalul și partenerii din aplicarea legii”, a spus Taylor. „Integrând contramăsuri stratificate alături de capabilități avansate de energie direcționată, precum acest sistem laser, am arătat clar că nu vom tolera supravegherea ostilă.”

Ammon Blair, fost agent al Border Patrol și cercetător senior la Texas Public Policy Foundation, a declarat în martie 2025 că își amintește dronele cartelurilor zburând deasupra capului în timp ce lucra la graniță: „Alergai, și aveai o dronă exact deasupra ta, urmărindu-ți fiecare mișcare.” Ceea ce rapoartele oficiale nu detaliază este cât de răspândită a devenit deja această practică — în februarie, spațiul aerian din jurul aeroportului El Paso a fost închis timp de 7 ore din „motive speciale de securitate”, iar Casa Albă a confirmat atunci că drone operate de carteluri mexicane au încălcat spațiul aerian american, forțând Departamentul de Război să acționeze pentru dezactivarea lor.

Coincidență sau nu, în alte zone ale Mexicului cartelurile au folosit deja drone pentru a arunca explozibili în atacuri mortale — deși nu există nicio indicație că dronele din incidentul texan ar fi fost înarmate. Cronologia ridică totuși întrebări: escaladarea tehnologică a cartelurilor vine chiar în perioada în care conflictul din Ucraina a demonstrat lumii întregi, la scară de masă, eficiența dronelor înarmate ieftine împotriva infanteriei și, potrivit unor acuzații, chiar împotriva civililor.

Potrivit comunicatului, 8.000 de militari sunt desfășurați pe o distanță de 1.954 de mile ca parte a JTF-SB. Taylor a mulțumit pentru sprijinul armatei mexicane, subliniind colaborarea împotriva cartelurilor în zona de frontieră.

Un arsenal experimental testat pe teren real

Comandantul a declarat: „Stăm umăr la umăr cu partenerii noștri de la CBP pentru a securiza această graniță, a proteja militarii noștri și a destabiliza aceste organizații criminale la fiecare pas.” Armata nu a oferit detalii tehnice despre arma folosită, dar în august 2025 compania AeroVironment Inc., din Arlington, Virginia, anunțase livrarea a două sisteme laser către Armată, în cadrul „primului increment al efortului de prototipare Army Multi-Purpose High Energy Laser (AMP-HEL)”. Sistemele integrează tehnologia laser LOCUST pe un vehicul de infanterie General Motors Defense — cine beneficiază, practic, de acest teren de testare live pentru o industrie de apărare aflată în plină expansiune de contracte guvernamentale?

Președintele Donald Trump a adoptat o poziție agresivă față de cartelurile de narcotice încă de la revenirea la Casa Albă, în ianuarie 2025. Pe 20 ianuarie 2025, Trump a semnat un ordin executiv care desemnează mai multe grupări, printre care Cartelul Sinaloa și Cartelul Jalisco Nueva Generación (CJNG), drept organizații teroriste străine. Jurnalistul Ioan Grillo, autor al cărții „El Narco”, a declarat în februarie 2025 că această clasificare are ramificații majore: „În ceea ce privește implicațiile legale, redefinește lupta și ar putea fi folosită pentru justificarea altor acțiuni, cum ar fi cele militare, așa cum s-a întâmplat împotriva al-Qaeda în Pakistan.”

Ce nu se menționează suficient în relatările oficiale este declarația fostului secretar de război Pete Hegseth, care a refuzat să excludă posibilitatea unor lovituri militare directe asupra cartelurilor de pe teritoriul mexican: „Toate opțiunile rămân pe masă dacă vorbim despre organizații desemnate drept teroriste străine care vizează în mod specific americani la granița noastră.” Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avertizat însă că orice acțiune militară americană pe sol mexican ar constitui o încălcare a suveranității țării sale — o tensiune diplomatică ce plutește nerezolvată deasupra întregii povești.

Există și un fir internațional mai puțin discutat: la începutul lunii, patru persoane afiliate presupus lui CJNG au fost puse sub acuzare de autoritățile americane după ce fuseseră arestate în Republica Cehă, în iunie, unde ar fi călătorit pentru a cumpăra mitraliere, lansatoare de grenade propulsate cu rachetă, lansatoare de mortiere și muniția aferentă. Cartelurile mexicane importă deja arme din străinătate — iar întrebarea firească este de unde cumpără, de fapt, dronele.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)