Kospi: cine a construit motorul care l-a prăbușit pe Lee

eea ce se prezintă oficial drept o simplă corecție de piață ascunde de fapt o întrebare mult mai incomodă: cine a autorizat, cu doar o săptămână înainte de alegerile locale din iunie, lansarea instrumentelor financiare care au dus la topirea a peste 2.000 de miliarde de dolari din averea coreenilor de rând? Președintele Lee Jae Myung se afla la 11.000 de mile distanță, într-un turneu diplomatic de 11 zile în America de Sud, în timp ce indicele bursier pe care își construise întreaga narațiune de campanie se prăbușea sub ochii lui, din hoteluri, cu telefonul în mână.

Cronologia merită privită cu atenție. De la maximul istoric de 9.114,55 puncte atins pe 22 iunie, Kospi a coborât în zona 5.600 până pe 30 iulie — o scădere de aproximativ 39% de la vârf la minim, calculată la închidere. Tranzacționarea a fost oprită de patru ori în această perioadă, un record de suspendări pentru un mecanism folosit rareori până acum. Investitorii de retail au depus coroane funerare la porțile Adunării Naționale din Yeouido, cerând delistarea fondurilor tranzacționate cu efect de levier pe acțiuni individuale — un gest simbolic, dar greu de ignorat.

Apoi, vineri, după o ședință de urgență, nocturnă, a autorităților financiare de top, care a produs un pachet de restricții asupra produselor cu levier, indicele a sărit cu 17,91% într-o singură zi, cea mai mare creștere zilnică din istoria sa, închizând la 6.595,45 puncte. SK Hynix a atins limita zilnică de 30%. Samsung a urcat 27%. Luni, însă, indicele a cedat din nou 5,12%, coborând la 6.257,45. Unii traderi de retail au declarat public că nu se mai întorc în piață — o revoltă tăcută care spune mai multe despre încredere decât orice sondaj.

Cine a construit motorul?

Opoziția nu-l acuză pe Lee că nu a prevenit prăbușirea. Îl acuză că biroul său a construit chiar mecanismul care a produs-o. Șaisprezece fonduri cu levier și inverse pe acțiuni individuale, urmărind Samsung Electronics și SK Hynix, au fost lansate pe 27 mai — cu aproximativ o săptămână înainte de alegerile locale din iunie. Coincidență de calendar sau alegere strategică? Instrumentele folosesc derivate și datorie pentru a dubla mișcarea zilnică a unei acțiuni, fiind vândute aproape peste tot altundeva în lume exclusiv investitorilor profesioniști — nu publicului larg.

Investitorii de retail au turnat aproximativ 78.000 de miliarde de won (54,2 miliarde de dolari) în acțiuni Kospi în mai și iunie. Doar trei vehicule legate de SK Hynix dețineau, la vârf, peste 23 de miliarde de dolari — de peste 2,5 ori volumul mediu zilnic de tranzacționare al acțiunilor de bază. Activele întregului complex de fonduri au crescut de la sub 10 miliarde de dolari la începutul anului 2026 la peste 50 de miliarde în iunie, apoi s-au prăbușit la aproximativ 16 miliarde până la finalul lui iulie.

Ponderea combinată a celor doi giganți ai semiconductorilor în Kospi a urcat de la 51,06% pe 26 mai, cu o zi înainte de listarea fondurilor, la 55,17% până pe 10 iulie. Ponderea lor în valoarea totală de tranzacționare a urcat de la aproximativ 30% la 44%. O piață deja concentrată pe două acțiuni a devenit, practic, un pariu pe două acțiuni cu un motor de amplificare atașat — construit, se pare, chiar înainte de scrutinul local.

„A fost împins prin sistem într-un ritm extraordinar,” a declarat Park Soo-young, membru al Partidului Puterii Poporului (PPP) în Comisia de Strategie și Finanțe a Adunării Naționale, argumentând că o asemenea viteză este de neconceput fără indicații venite direct de la biroul prezidențial. PPP cere acum demiterea lui Kim Yong-beom, șeful politicilor economice ale lui Lee, și o anchetă parlamentară completă. Ministrul de Finanțe, Koo Yun-cheol, întrebat direct dacă va demisiona, a spus că ar fi iresponsabil să speculeze cât timp piețele rămân instabile — răspunsul clasic al unui guvern care câștigă timp folosind subalternii ca scut.

Aritmetica îl protejează, deocamdată

Demiterea unui președinte în Coreea de Sud necesită 200 de voturi într-o Adunare Națională cu 300 de locuri, urmate de confirmarea Curții Constituționale. Partidul Democrat al lui Lee deține 179 de mandate — ceea ce înseamnă că înlăturarea sa ar necesita 21 de „trădători” din propriile rânduri. Iar Partidul Democrat nu are niciun motiv să predea președinția unui PPP care a pierdut alegerile locale din iunie la nivel național, păstrând doar primăria Seulului drept consolare. Nu există alegeri naționale până în aprilie 2028; mandatul lui Lee expiră în 2030.

Fundamentele economice, cel puțin pe hârtie, nu sunt problema: SK Hynix a raportat venituri record în trimestrul doi, de 79,3 trilioane de won, în creștere cu 257% față de anul anterior, la o marjă operațională de 76%. Profitul operațional preliminar al Samsung pentru aceeași perioadă a crescut de nouăsprezece ori, la aproximativ 89,4 trilioane de won. Exporturile coreene de semiconductori din iunie au atins 44,8 miliarde de dolari, în creștere cu 199,5%. Morgan Stanley a ridicat rating-ul Coreei la „overweight” pe fondul dezumflării levierului. Totuși, ambii giganți ai cipurilor au scăzut puternic chiar în zilele în care au raportat aceste cifre — semn clar că discuția reală nu ține de fundamente, ci de poziționare speculativă. Iar evenimentele de poziționare, spre deosebire de crizele structurale, se rezolvă.

Ce ar putea totuși să-l coste

Coreea de Sud a demis doi președinți în ultimul deceniu — Park Geun-hye în 2016 și Yoon Suk Yeol în decembrie 2024, motiv pentru care Lee ocupă azi funcția. Pragul de 200 de voturi contează tot mai puțin ca normă rigidă; ceea ce a contat de fiecare dată a fost momentul în care propriul partid a decis că președintele devenise o povară mai mare decât beneficiul de a-l apăra.

Primul factor de risc este dimensiunea daunelor la nivel de gospodărie, care nu mai este ipotetică. Până pe 13 iulie, peste 1,2 milioane de conturi de retail cu levier declanșaseră apeluri în marjă, cu o estimare de 320.000-360.000 de conturi lichidate integral de brokeri — unii investitori rămânând chiar datori. Korea Investment & Securities a raportat că aproape jumătate dintre cei 880.000 de clienți care dețineau acțiuni Samsung erau pe pierdere, iar aproape 70% dintre cei 408.000 de investitori în SK Hynix la fel. Produsul KODEX SK Hynix cu levier a scăzut cu peste 80% față de vârful din iunie. Într-o țară de 52 de milioane de locuitori, nu mai vorbim despre speculatori izolați, ci despre o categorie socială întreagă afectată.

Al doilea factor ține de calculul politic al Partidului Democrat — deși datele actuale par să-l protejeze pe Lee, nu să-l amenințe. Un sondaj Realmeter arată că sprijinul pentru Partidul Democrat a urcat cu 3,8 puncte săptămâna trecută, la 45,1%, în timp ce PPP a scăzut cu 2,9 puncte, la 37,7%. Ceea ce schimbă ecuația este calendarul: cine câștigă conducerea partidului va duce Partidul Democrat spre alegerile generale din 2028, miza reală a ambiției politice pe termen lung. Song Young-gil, aflat în cursa pentru șefia partidului, a declarat deja că linia de politică economică a biroului prezidențial trebuie „reexaminată temeinic” — un semnal timpuriu că loialitatea nu este garantată la infinit.

Al treilea factor este proiectul de amendament constituțional — și aici Lee a pierdut deja, aproape sigur, ceva ireversibil. Introducerea unei președinții cu două mandate de câte patru ani în fruntea unei agende cu 123 de puncte era proiectul de moștenire al mandatului său. Articolul 128(2) îl exclude pe președintele în funcție de la beneficiul direct al amendamentului, deci nu era vorba despre propria realegere, ci despre statutul de președinte care rescrie constituția din 1987. Amendamentul necesită 200 de voturi și un referendum național, adică sprijinul PPP. Președintele Adunării, Cho Jeong-sik, a vehiculat 2027 drept fereastră de oportunitate — iar chiar sugestia ca alegătorii să decidă dacă un președinte în funcție poate candida din nou este, potrivit propriei analize Realmeter, una dintre cele două forțe care îi trag acum cifrele în jos lui Lee. Proiectul de moștenire a devenit o povară înainte de a deveni măcar o lege — și cine beneficiază de această întârziere, dacă nu chiar opoziția care trebuie să-i acorde cele 21 de voturi lipsă?

Realmeter a publicat luni un sondaj săptămânal care plasează încrederea în Lee la 45,9%, cel mai scăzut nivel din mandatul său, cu dezaprobare la 50,5% — depășind pentru prima dată pragul majoritar. Cercetarea de teren s-a desfășurat pe 2.508 respondenți între 27 și 31 iulie, cu o marjă de eroare de două puncte, sondajul închizându-se chiar în ziua recordului bursier, fără să surprindă căderea de luni. În mai, același institut îl plasa pe Lee la 59,7% aprobare, față de 35,7% dezaprobare — o marjă netă pozitivă de 24 de puncte transformată, în mai puțin de trei luni, într-o marjă negativă de aproape cinci puncte. Gallup și National Barometer Survey, deși raportează cifre mai favorabile, confirmă aceeași tendință descendentă.

Context mai larg, pe care rapoartele oficiale îl ocolesc: un fost trader de zi ajuns președinte, care a făcut din creșterea bursei un pilon de campanie electorală, se trezește acum captiv exact în mecanismul financiar pe care propria administrație l-a facilitat cu doar zile înainte de un scrutin local. Într-o regiune unde memoria colectivă a impeachment-urilor recente (Park Geun-hye, Yoon Suk Yeol) e încă vie, cronologia — lansare de fonduri cu levier chiar înainte de alegeri, apoi prăbușire bursieră în plin turneu diplomatic prezidențial — ridică, cel puțin, întrebarea firească: a fost doar o coincidență de calendar sau un risc calculat și asumat?

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)