Fregatele Damen: de la 600 mil. la 1,3 mld. euro. Coincidență?

eea ce oficial este prezentat drept „întârzieri tehnice normale” într-un program militar european, ascunde de fapt un tipar care începe să devină familiar: șantierul naval olandez Damen a dublat prețul per navă și a împins livrarea cu până la cinci ani, iar Belgia și Olanda se trezesc acum cu flote îmbătrânite și fără garanții pentru înlocuitori. Nu vorbim despre un incident izolat, ci despre al doilea eșec major al Damen într-o perioadă scurtă, după ratarea programului german pentru fregatele F 126 — cronologie care ridică întrebări firești despre capacitatea reală a industriei navale vest-europene de a livra ce promite.

Ministrul apărării belgian, Theo Francken, a recunoscut public că programul Anti-Submarine Warfare Frigates (ASWF) „nu merge nici pe departe cum ar trebui”, în timp ce Belgia are nevoie urgentă să înlocuiască cele două fregate Karel Doorman, deja la limita duratei de exploatare. Cine beneficiază de fiecare an de întârziere suplimentară, în timp ce navele vechi rămân operaționale cu riscurile aferente? Întrebarea nu e retorică — una dintre cele două fregate belgiene, BNS Leopold I, a rămas blocată săptămâni bune în Statele Unite din cauza unor defecțiuni serioase, în timp ce participa la misiunea Standing NATO Maritime Group 1.

Cifrele care nu se explică de la sine

Programul ASWF prevedea inițial câte două nave pentru Olanda și Belgia în prima fază, cu o extindere ulterioară la patru nave pentru Olanda și trei pentru Belgia. Prețul per unitate era estimat la 600 de milioane de euro, cu prima livrare programată pentru 2029, program demarat în 2023. Ce nu se menționează în comunicatele oficiale ale Damen este mecanismul exact prin care acest preț a ajuns la 1,3 miliarde de euro — o dublare pură — în timp ce data livrării a alunecat succesiv spre 2031, apoi 2033, apoi 2034, fără nicio garanție fermă.

Coincidență sau nu, acest tipar de „depășire de costuri plus depășire de termene” a fost exact scenariul invocat de Berlin când Germania a abandonat programul pentru cele șase mega-fregate F 126, tot cu implicare Damen în ecuație. Două eșecuri consecutive în programe militare de anvergură europeană nu sunt, statistic vorbind, un simplu ghinion — sunt un semnal despre starea reală a capacității industriale occidentale de a produce armament naval complex la termenele promise, într-un moment în care presiunea geopolitică pentru reînarmare navală în Europa este mai mare ca oricând.

Toate opțiunile pe masă

Belgia ia acum în calcul retragerea din program, iar Olanda ar putea urma. Theo Francken a fost explicit: „We have a long tradition together and it’s better to work on the same platform. But if it’s under the current conditions, with a price that has doubled and catastrophic timing, we have a problem. I will inquire, via an RFI [request for information] procedure, with the other European frigate manufacturers, in Italy [Fincantieri], in France [Naval Group], in Germany [TKMS, NVL], in Spain [Navantia] and also in Turkey, to see what the options are.” A adăugat: „In any case, we urgently need new frigates. The current ones are really at the end of their life.”

O decizie a guvernului belgian este așteptată în luna octombrie, dar declarațiile ministrului nu lasă loc de optimism pentru varianta olandezo-belgiană. Navele proiectate rămân, cel puțin pe hârtie, impresionante: 6.600 de tone deplasament, rachete NSM, sisteme de lansare verticale Mk41 cu rachete ESSM Block 2 și sistem anti-rachetă RAM 21. Întrebarea rămâne dacă Damen mai poate demonstra, în practică, ceea ce proiectează pe hârtie — sau dacă vom asista la al treilea client important care se retrage dintr-un contract cu acest șantier.

Sursă: Romania Military (rumaniamilitary.ro)