Datele tale bancare, marfă: cine plătește nota finală

regulă federală americană aflată acum pe masa Casei Albe ar putea transforma datele tale financiare într-un nou centru de profit pentru marile bănci — și, ca de obicei când vine vorba de costuri „ascunse” în sistemul financiar, factura ajunge tot la consumator. Ceea ce este prezentat oficial drept o simplă „actualizare tehnică” a regulilor de open banking ridică, la o privire mai atentă, întrebarea clasică: cine beneficiază de fapt din spatele cortinei reglementărilor?

Este vorba despre o regulă a Consumer Financial Protection Bureau (CFPB), aflată în această perioadă în analiză la Casa Albă, potrivit unor informații publicate de Bloomberg Law. Regula va defini modul în care funcționează open banking-ul în Statele Unite — sistemul prin care consumatorii pot autoriza băncile să partajeze electronic datele lor financiare către furnizori terți (aplicații de administrare a bugetului, fintech-uri, servicii de comparare a produselor bancare).

O lege de o pagină, cu efecte de un deceniu

Baza legală vine din Secțiunea 1033 a legii Dodd-Frank din 2010 — o lege de aproape 850 de pagini adoptată după criza financiară din 2008, din care Secțiunea 1033 ocupă doar o pagină. Ea garantează americanilor dreptul legal de a-și accesa propriile date financiare, iar instituțiile financiare sunt obligate să le furnizeze „într-o formă electronică utilizabilă de consumatori”. Autoritatea de a defini exact cum se aplică acest principiu a fost lăsată, practic, în mâinile CFPB — motiv pentru care industria așteaptă de mai bine de un deceniu o regulă clară.

Administrația Biden a emis, la finalul lui 2024, o variantă a regulii care obliga băncile să ofere datele direct terților autorizați și le interzicea să perceapă taxe pentru acest acces. Băncile au reacționat rapid: au dat în judecată CFPB, susținând că bureau-ul și-a depășit atribuțiile legale. Litigiul este acum, practic, în așteptare, iar aplicarea regulii Biden a fost suspendată de instanță — exact în perioada în care administrația Trump lucrează la propria variantă, catalogând regula precedentă drept „nelegală” și „arbitrară”.

Noua variantă, potrivit informațiilor citate de Bloomberg, ar include o prevedere care ar permite băncilor să perceapă taxe bazate pe volum către companiile fintech care solicită date despre clienți — practic, o taxă „la robinet” care se activează după un anumit număr de cereri.

Cine beneficiază de fapt?

Cronologia ridică semne de întrebare: chiar în vara anului trecut, JPMorgan Chase a trimis către agregatori de date precum Plaid propuneri de taxe pentru accesul la informațiile clienților Chase. Iar asta se întâmplă în timp ce cele mai mari cinci bănci americane au raportat un al doilea trimestru istoric — JPMorgan cu cel mai mare profit trimestrial din istoria sa, Goldman Sachs cu cel mai bun trimestru doi din istorie, Citigroup cu cel mai bun trimestru din ultimul deceniu. Împreună, cele cinci bănci au adunat 49 de miliarde de dolari profit. Coincidență sau nu, discuția despre „costurile” pe care băncile le-ar suporta pentru partajarea datelor apare tocmai când profiturile lor ating recorduri istorice.

„Inevitabil, dacă [acest cost] cade pe terț, se va întoarce la consumator”, a declarat Todd Zywicki, profesor de drept la George Mason University, fost lider al unui grup de lucru CFPB pe legislație financiară de consum și fost oficial al Federal Trade Commission. Zywicki susține că băncile au deja stimulente structurale să colecteze și să protejeze datele, iar orice cost suplimentar pentru partajarea lor cu terți ar fi, în opinia sa, relativ mic — pentru că infrastructura de bază există deja.

Ceea ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este miza mai mare: nu doar câțiva dolari în plus pe factura lunară, ci frânarea întregului ecosistem fintech. „Am văzut deja cele mai mari bănci din țară profitând de ambiguitatea reglementărilor pentru a impune taxe și a limita accesul. O incertitudine suplimentară ar putea opri următorul mare startup înainte să se nască și ar putea împiedica accesul consumatorilor la produse financiare accesibile”, a avertizat Miranda Margowsky, șefa comunicării la Financial Technology Association.

Miza depășește confortul financiar imediat: startup-uri precum Carefull analizează activitatea financiară a clienților pentru a detecta tipare neobișnuite care pot semnala, cu ani înainte de diagnosticul clinic, semne timpurii de demență sau declin cognitiv. Dacă accesul la date devine costisitor, astfel de inovații riscă să rămână blocate la stadiul de idee.

O contradicție convenabilă în propria agendă

Aici apare o conexiune interesantă, pe care criticii nu ezită să o sublinieze: chiar administrația care ar aproba această taxă pe date se contrazice cu propriile priorități declarate. Un ordin executiv semnat de președintele Trump în mai cere explicit ca reglementările guvernamentale să „promoveze inovația financiară” și să „elimine barierele de intrare care beneficiază în principal firmele deja instalate pe piață” — exact tipul de barieră pe care taxele bazate pe volum le-ar crea pentru fintech-urile mai mici.

Mai mult, președintele a promovat intens „Trump Accounts” — conturile de investiții cu facilități fiscale pentru minori — care folosesc Plaid pentru conectarea conturilor bancare ale utilizatorilor. De asemenea, președintele și fiii săi au fondat World Liberty Financial, o platformă care își propune să „facă legătura dintre băncile tradiționale și inovația blockchain”. Chiar și Blockchain Association, o organizație a industriei cripto — un sector pe care administrația Trump îl susține vocal — s-a alăturat scrisorii comune trimise CFPB în iulie, respingând taxele pe volum și avertizând că menținerea permisiunilor largi din regula Biden este „critică pentru realizarea obiectivului de a face America capitala mondială a criptomonedelor”.

Cine beneficiază, deci, dacă marile bănci — deja la profituri record — obțin o nouă sursă de venit din date pe care consumatorii le dețin prin lege? Și de ce o administrație care se laudă cu deschiderea către inovație financiară ar lăsa loc unei reguli care, potrivit propriilor aliați din sectorul cripto și fintech, ar face exact opusul?

Ce urmează

Rescrierea regulii open banking se află acum la Office of Information and Regulatory Affairs din cadrul Casei Albe. CFPB a emis o notificare prealabilă de reglementare în august 2025, a primit comentarii publice și a redactat o propunere de regulă. După finalizarea analizei de la Casa Albă — posibil cu modificări — bureau-ul poate emite o notificare oficială de propunere de reglementare, care va fi din nou supusă dezbaterii publice înainte de forma finală.

„Este foarte important să facem bine lucrurile de data asta”, a spus Zywicki. „Când greșești o reglementare, e foarte greu să o repari.” Deocamdată, CFPB, Bank Policy Institute și mai multe bănci contactate pentru acest subiect nu au oferit niciun răspuns public.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)