Bust pentru Radu Theodoru: cine se opune și de ce tace Biserica

n eveniment religios aparent banal — sfințirea unui bust și un parastas la mormântul scriitorului Radu Theodoru, duminică, 23 august, ora 12.30, în cimitirul Sfintei Mănăstiri Comana — a scos la iveală o polemică mult mai veche și mai încărcată decât pare la prima vedere: cine are dreptul să decidă cum este comemorată memoria unei figuri controversate din istoria recentă a României, și de ce reacția publică la acest gest a fost atât de vehementă încât Episcopia Giurgiului a simțit nevoia să emită un comunicat oficial.

Vestea evenimentului a stârnit critici rapide pe rețelele de socializare, iar reacția nu a întârziat să vină din partea Bisericii. Preotul Adrian Agachi a publicat pe Facebook un mesaj tranșant, în care a acuzat persoanele care au reacționat negativ că se grăbesc să critice fără să se informeze corect. „Deoarece observ că iarăși s-au inflamat inutil câteva persoane care nu ratează niciun moment să se facă de râs cu propriile opăreli personale la adresa Bisericii, fără a se informa adecvat înainte (probabil nu intră în fișa postului de influensări) redau aici comunicatul de presă al Episcopiei Giurgiului cu privire la un eveniment care va avea loc în data de 23 august”, a scris preotul, distribuind astfel poziția oficială a Episcopiei.

Ce nu se spune limpede în comunicat

Interesant este că, deși evenimentul este prezentat oficial drept un simplu act de pomenire religioasă, titulatura sub care circulă informația în spațiul public vorbește despre un general „prigonit de comuniști”, ceea ce plasează discuția într-un cadru mult mai politic decât unul strict duhovnicesc. Cronologia ridică o întrebare firească: de ce alegerea acestui moment — 23 august, dată cu o încărcătură istorică aparte în calendarul românesc, marcând simbolic prăbușirea regimului antonescian și începutul unei alte ere — pentru dezvelirea unui bust dedicat unei figuri asociate cu naționalismul militant al perioadei postcomuniste?

Ceea ce nu se menționează explicit în comunicatul citat de preotul Agachi este identitatea exactă a Voicăi Theodoru și rolul ei în organizarea evenimentului, deși numele ei apare direct legat de mesajul „Luați-vă labele de pe Radu Theodoru și mormintele noastre!” — o formulare care sugerează o tensiune mult mai veche între familia și susținătorii scriitorului, pe de o parte, și criticii care contestă modul în care este recuperată memoria unor figuri controversate ale trecutului românesc, pe de altă parte.

Cine beneficiază de polarizare?

Coincidență sau nu, astfel de evenimente comemorative tind să reapară exact în perioadele în care societatea românească este deja divizată pe alte fronturi — politic, economic, identitar. Într-un context în care încrederea în instituțiile statului este la un nivel scăzut, iar disputele despre memoria istorică devin frecvent instrumentalizate în spațiul public, nu este exclus ca astfel de gesturi simbolice să servească unor agende mai largi decât cea pur religioasă declarată oficial.

Rămâne de văzut dacă Episcopia Giurgiului va oferi și alte clarificări dincolo de comunicatul citat, sau dacă discuția va rămâne blocată în polemica de pe Facebook, așa cum se întâmplă adesea când Biserica se implică — voit sau nu — în dezbateri cu miză istorică și ideologică.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)