Bolojan-CCR: întâlnirea nedeclarată dă în judecată transparența

n fost director de cabinet la Guvern și cunoscut militant anticorupție, Valerian Stan, a decis să dea în judecată actualul premier interimar Ilie Bolojan, după ce acesta ar fi refuzat, sau cel puțin nu ar fi clarificat, detaliile unei întâlniri cu președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu — o întâlnire care, spune Stan, rămâne „complet neclară” nici acum, la mai bine de o zi de la solicitarea oficială. Ceea ce oficial pare un simplu litigiu administrativ pe Legea 544/2001 privind accesul la informații de interes public, ascunde de fapt o întrebare mult mai incomodă: de ce o discuție între șeful Executivului și șefa instituției care veghează asupra Constituției trebuie extrasă cu forța printr-o acțiune în instanță?

Pe 17 august, Valerian Stan i-a transmis lui Bolojan o cerere formală prin care îi solicita date concrete despre respectiva întâlnire — cine a inițiat-o, când a avut loc exact, ce s-a discutat, dacă a existat vreo minută sau proces-verbal. Faptul că un asemenea demers a fost necesar, într-un moment în care România se află fără un guvern pe deplin învestit de aproape patru luni, ridică imediat semne de întrebare: ce nu se spune public despre relația dintre puterea executivă interimară și instanța constituțională, exact în perioada în care se discută despre validarea sau invalidarea unor decizii-cheie legate de criza politică din 2026?

Context extins: de ce nu e „doar o întâlnire”

Coincidență sau nu, discuția a avut loc într-un moment în care CCR joacă un rol central în arbitrarea conflictelor politice născute din anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și din criza guvernamentală declanșată în aprilie 2026, când PSD a retras sprijinul pentru cabinetul Bolojan. Într-un climat în care aproape 79% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, iar încrederea în instituțiile statului este la un nivel istoric de scăzut, orice contact netransparent între vârful Executivului și vârful puterii judiciare constituționale devine, automat, material de investigație. Cine beneficiază de o astfel de întâlnire ținută departe de ochii publicului? Și de ce refuzul de a comunica detaliile — dacă acesta este cazul — vine tocmai din partea unui guvern care funcționează deja în regim interimar, cu atribuții limitate și fără o legitimitate parlamentară deplină?

Valerian Stan nu este un nume nou în peisajul luptei pentru transparență instituțională din România — activismul său pe Legea 544 a mai adus la lumină, în trecut, practici administrative discutabile. Faptul că a ales să escaladeze acest caz la instanță, în loc să obțină un răspuns simplu pe cale administrativă, spune ceva despre reticența autorităților de a clarifica public natura acestei întâlniri. „Se complică treaba”, sugerează chiar cei implicați în demers — o formulare care, în contextul actual de instabilitate guvernamentală, sună mai degrăs ca un avertisment decât ca o glumă.

Rămâne de văzut, pe măsură ce procesul avansează, dacă instanța va obliga Guvernul interimar să dezvăluie exact ce s-a discutat între premierul interimar Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu — și, mai important, de ce acest lucru nu s-a făcut deja, din proprie inițiativă, într-un stat care se declară transparent și democratic.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)