Centrul de Date Quantum AI de 1 miliard $: ce ascunde de fapt

n proiect anunțat public drept „primul centru de date cu Inteligență Artificială Cuantică din România”, în valoare de un miliard de dolari, nu există în niciun document oficial al statului — iar terenul pe care ar fi trebuit construit se află, chiar acum, în plin litigiu la Tribunalul Alba. Ceea ce a fost vândut opiniei publice drept o investiție strategică de anvergură europeană se dovedește, la o verificare atentă a instituțiilor, un castel de nisip juridic construit pe o pășune intravilană.

Investigația Gazeta de Cluj, semnată de Liviu Man și Victor Dalescu, a mers direct la sursă: solicitări oficiale către Consiliul Județean Cluj, Direcția Județeană de Mediu, Direcția pentru Agricultură Județeană Cluj și Primăria Luna. Răspunsurile converg spre aceeași concluzie, indiferent de instituție: nu există certificat de urbanism, nu există PUZ, nu există aviz de mediu, nu există cerere de scoatere din circuitul agricol și nu există nicio documentație depusă pentru un „Centru de Date Quantum AI”. Cine beneficiază, totuși, de anunțul public al unui proiect care nu figurează nicăieri pe hârtie? Este întrebarea pe care rapoartele oficiale, cel puțin până acum, nu și-au propus să o pună.

Documentele oficiale care demontează investiția

Consiliul Județean Cluj a transmis, după verificarea registrelor interne, că nu există nicio solicitare depusă pentru certificat de urbanism, autorizație de construire sau documentație de urbanism cu obiect „Centrul de Date Quantum AI”. Oficial, proiectul nu figurează în evidențele județului.

Primăria Luna a confirmat că terenul vizat este concesionat către Doma Cult SRL, firma lui Cătălin Podaru, administrată de Ana Sevan, fosta directoare a Casei de Cultură din Câmpia Turzii. Suprafața concesionată este de 83,8762 hectare, terenul figurează ca pășune intravilan, iar schimbarea categoriei de folosință se poate face doar prin autorizație de construire — inexistentă în acest caz. Singura documentație urbanistică existentă în zonă este un PUZ mai vechi, din 2021, pentru „Parcul Industrial Tetarom V”, care acoperă 115 hectare, dar nu include explicit proiectul anunțat de DriverAI. Primăria a mai emis un certificat de urbanism la cererea Leviatan Design SRL, însă acesta vizează doar utilitățile pentru „Parcul Industrial Luna”, nu un centru de date AI.

Concluzia Primăriei este fără echivoc: „Precizăm că pentru zona de referință, terenurile concesionate de Doma Cult SRL nu au fost inițiate, depuse sau aprobate niciun fel de documentații urbanistice care să aibă ca obiect centrul de date AI”.

Direcția pentru Agricultură Județeană Cluj a transmis că nu a fost depusă nicio cerere de schimbare a categoriei de folosință pentru terenul din Luna. Fără scoaterea din circuitul agricol, nicio construcție nu poate fi autorizată — juridic, terenul rămâne o pășune. Direcția Județeană de Mediu Cluj a confirmat, la rândul ei, că nici Leviatan Group, nici vreo altă firmă nu au depus solicitare pentru un act de reglementare de mediu. Un proiect declarat de 80 MW, cu infrastructură subterană și consum energetic echivalent unui județ, nu are nici măcar începutul procedurii de evaluare de mediu — coincidență sau semnal că anunțul public a precedat cu mult orice pas administrativ real?

La toate acestea se adaugă un detaliu care schimbă radical percepția asupra „investiției de un miliard de dolari”: terenul se află în litigiu, iar pe rolul Tribunalului Alba există un proces în curs între Doma Cult și Prebet Logistic, chiar pentru suprafața pe care ar urma să fie ridicat centrul de date.

Litigiul cu Prebet Logistics: terenul de la Luna ajunge în instanță

PressOne dezvăluise anterior că succesivele concesionări operate de Primăria Luna în 2024 au deschis un front juridic care pune sub semnul întrebării întregul proiect anunțat de Leviatan, Doma Cult și DriverAI. În câteva luni, administrația locală a atribuit trei loturi uriașe, totalizând peste 160 de hectare, către două firme: Prebet Logistics și Doma Cult SRL. Diferențele de preț, modul de organizare a licitațiilor și evaluările folosite au dus la un conflict deschis, ajuns la Tribunalul Alba.

Cronologia ridică, la rândul ei, semne de întrebare. Totul a început în iulie 2024, când Primăria Luna a scos la licitație un lot de 32,5 hectare, cu preț de pornire de 23.185 lei pe an — câștigat de Doma Cult SRL cu o redevență de 200.000 lei pe an. În septembrie 2024, aceeași administrație a scos la licitație o a treia parcelă, de 51,2 hectare, cu preț de pornire de 40.000 lei pe an pentru 49 de ani. Licitația a fost câștigată tot de Doma Cult SRL, dar de această dată cu o redevență de doar 51.000 lei pe an — considerabil mai mică decât cea plătită cu câteva luni înainte de Prebet Logistics pentru o suprafață mai redusă. Diferența ridică multe semne de întrebare, mai ales că evaluarea folosită de Primărie data din 2019. În teren, suprafețele concesionate au fost deja delimitate cu gard din sârmă ghimpată.

Pe 8 iulie 2026, instanța a dispus disjungerea cererilor, rupând dosarul mare în două cauze distincte. Prima privește procedura de atribuire a concesiunii pentru terenurile din cărțile funciare 59402-59406, în suprafață totală de 51,2835 hectare, și anularea contractului de concesiune nr. 58C/23.09.2024. A doua vizează cărțile funciare 59407-59409, însumând 32,5927 hectare, și contractul de concesiune nr. 38C/17.05.2024. Pentru ambele dosare, instanța urmează să se pronunțe asupra competenței materiale și teritoriale a Tribunalului Alba. Totodată, Tribunalul Alba a fixat termen pentru continuarea judecății privind cererile de anulare a hotărârilor Consiliului Local Luna nr. 10/23.02.2024 și nr. 30/26.07.2024, la data de 13 noiembrie 2026.

Litigiul cu Prebet Logistics nu este un detaliu marginal, ci o fisură majoră în povestea oficială a „celui mai mare centru de date din Europa de Est”. Dacă instanța anulează hotărârile Consiliului Local sau contractele de concesiune, întreaga infrastructură anunțată public se prăbușește înainte să fi existat măcar pe hârtie.

Cătălin Podaru, cunoscut drept „nepotul lui Ciucă”, în spatele mecanismului

Firma-cheie din acest mecanism este Doma Cult SRL, înființată în 2014, cu sediul în Câmpia Turzii, administrată de Ana Sevan — fostă directoare a Casei de Cultură din Câmpia Turzii, personaj controversat în presa locală, implicată în trecut în dosare penale privind înșelăciunea în formă continuată — și de COPRAAG ADMIN SRL. Asociați în firmă sunt Sevan Tudor Flaviu și Ubitech Construcții SRL, controlată tot de Podaru, iar beneficiarul real este, fără surprize, chiar Cătălin Podaru.

Contrastul financiar e greu de ignorat: deși Doma Cult SRL controlează suprafețe uriașe de teren concesionat în comuna Luna, în 2025 firma a raportat o cifră de afaceri de doar 164.181 de euro și o pierdere de -110.046 de euro — cifre care nu susțin nici pe departe imaginea unui jucător capabil să ducă la capăt o investiție de un miliard de dolari. În schimb, Leviatan Design SRL — firma la cererea căreia Primăria Luna a emis certificatul de urbanism pentru utilitățile „Parcului Industrial Luna”, controlată tot de Podaru prin COPRAAG ADMIN SRL, cu 100% din acțiuni deținute de acesta — a avut în 2025 o cifră de afaceri de 23.480.720 de euro și un profit net de 1.395.048 de euro. Cine beneficiază, deci, de vizibilitatea publică a unui proiect fantomă, în timp ce firmele-satelit din același grup înregistrează profituri consistente pe alte contracte?

Cătălin Podaru este cunoscut în mediul de afaceri și în spațiul public drept „nepotul lui Nicolae Ciucă”, un nume care, de peste un deceniu, apare constant lângă contracte cu statul român, în special în domeniul apărării. Fost ofițer activ al Ministerului Apărării Naționale, trecut în rezervă în 2011, Podaru a făcut tranziția rapidă către mediul privat, construind un grup de firme cu acces facil la bani publici. Într-un context economic în care România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE și cu o presiune inflaționistă record, anunțurile despre investiții-mamut nescrise nicăieri în documentele statului merită, cel puțin, o privire mai atentă din partea instituțiilor abilitate.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)