Rosatom în Germania: legalismul care ascunde o breșă strategică

n timp ce Berlinul se laudă că a închis ultimul reactor nuclear în 2023 și că a rupt orice legătură energetică cu Moscova după 2022, un land german tocmai a aprobat oficial un proiect comun cu compania de stat rusă Rosatom pe teritoriul propriu — și explicația oferită publicului e că, din punct de vedere legal, „nu a existat altă opțiune”. Coincidență sau nu, exact această „lipsă de opțiuni legale” a devenit în ultimii ani formula standard prin care instituții occidentale explică decizii care, altfel, ar stârni scandal.

Ministerul Mediului din landul Saxonia Inferioară a confirmat că a aprobat un proiect franco-rus de fabricare a barelor de combustibil nuclear, destinate reactoarelor de proiectare rusească, la instalația din orașul Lingen, în nord-vestul Germaniei. Colaborarea este realizată de ANF (Advanced Nuclear Fuels), filială a francezilor de la Framatome, împreună cu Rosatom, gigantul nuclear controlat direct de statul rus.

O cerere depusă la câteva săptămâni după declanșarea războiului

Cronologia merită atenție: cererea pentru acest proiect a fost depusă în martie 2022, adică la scurt timp după ce Rusia a lansat invazia la scară largă în Ucraina. Cu alte cuvinte, în timp ce armata rusă bombarda orașe ucrainene și Europa impunea val după val de sancțiuni Moscovei, o filială a unei companii franceze cerea deja autorizația de a colabora cu agenția nucleară de stat a Kremlinului pe sol german. Cine a evaluat atunci riscurile, și de ce a durat peste trei ani ca decizia să fie luată acum, în plină vară a lui 2026, rămâne o întrebare la care ministerul nu oferă un răspuns clar.

Ministrul mediului din Saxonia Inferioară, Christian Meyer, și-a reafirmat public poziția: „interacțiunile și cooperarea strânsă cu agenția nucleară a lui Putin sunt total greșite”. Totuși, el susține că ministerul său „nu are nicio posibilitate legală de a respinge sau de a impune o limită de timp cererii”, motivând acest lucru prin faptul că Rosatom nu figurează pe nicio listă de sancțiuni a Uniunii Europene — spre deosebire de aproape orice altă entitate rusă de importanță strategică.

Excepția care nu se discută: de ce Rosatom scapă mereu de sancțiuni

Aici apare, de fapt, miezul poveștii pe care rapoartele oficiale îl trec repede cu vederea: Rosatom a fost exceptată sistematic de la rundele succesive de sancțiuni impuse de UE Rusiei după 2022. Nu e o gafă administrativă izolată, ci un tipar. Zeci de țări europene, inclusiv state din centrul și estul continentului, rămân dependente de tehnologia, combustibilul sau know-how-ul rusesc în domeniul nuclear civil, iar acest lucru face ca Rosatom să funcționeze aproape ca un stat în stat — imun la instrumentele de presiune folosite împotriva restului economiei ruse. Cine beneficiază de această excepție prelungită? Nu doar Moscova, ci și companiile occidentale care au construit lanțuri de aprovizionare greu de rupt fără costuri uriașe.

Ca „măsură de siguranță”, ministerul a impus condiția ca angajații Rosatom sau ai producătorului rus de combustibil nuclear TVEL să aibă acces la amplasament doar în „cazuri foarte limitate” și strict însoțiți de inspectorat. Ministerul a mai precizat că aprobarea poate fi revizuită „dacă sunt identificate noi riscuri”, în special în zona securității naționale — o formulare suficient de vagă încât să lase loc de interpretare ulterioară, dar care, deocamdată, nu blochează nimic.

Vocile care cer intervenția Berlinului

Nu toată lumea din Germania a acceptat liniștit explicația legalistă. Roderich Kiesewetter, figură proeminentă a CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a cerut public ca guvernul federal să intervină pentru a opri proiectul, declarând că decizia landului este „periculoasă pentru securitate și trebuie anulată”. Practic, un politician din propria coaliție de guvernare pune sub semnul întrebării o decizie luată la nivel regional — semn că nici în interiorul establishment-ului german lucrurile nu sunt privite ca fiind atât de simple pe cât sugerează comunicatul oficial.

Verzii germani au mers și mai departe, avertizând că proiectul ar putea permite Moscovei să obțină „informații despre instalații nucleare foarte sensibile de pe teritoriul german” — exact tipul de acces pe care serviciile occidentale de informații l-au numit, în alte contexte, „risc de spionaj industrial și strategic”. Într-o Europă care își reconstruiește discursul despre independența energetică față de Rusia, imaginea unui reactor de proiectare rusească alimentat cu combustibil asamblat chiar pe teritoriul german, cu participarea directă a Rosatom, contrastează puternic cu narativul oficial al rupturii totale.

Contextul mai larg merită reținut: în timp ce state din Europa Centrală și de Est, România inclusă, își construiesc strategii de independență energetică — de la proiectul Neptun Deep din Marea Neagră până la extinderea capacităților nucleare proprii — episodul din Saxonia Inferioară arată cât de greu este, în practică, de rupt complet legătura cu infrastructura nucleară rusească atunci când contractele, lanțurile de aprovizionare și clauzele legale au fost semnate cu ani înainte de a deveni politic incorecte. Germania și-a închis ultimul reactor nuclear în 2023, dar, se pare, nu și ultima punte către Rosatom.

Sursă: R3media (r3media.ro)