Groenlanda: control militar SUA fără anexare — de ce acum?

rump anunță „control permanent” asupra securității Groenlandei fără să obțină suveranitatea insulei — o formulă care, la prima vedere, pare un compromis diplomatic, dar care ridică întrebarea reală: cine are, de fapt, ultimul cuvânt asupra unui teritoriu arctic din ce în ce mai disputat între marile puteri?

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri, 18 septembrie, un acord cu Danemarca și Groenlanda care, potrivit lui, oferă Statelor Unite control permanent asupra securității insulei arctice. Înțelegerea urmează să fie semnată în această săptămână, la New York, dar lasă Groenlanda sub suveranitate daneză — mult sub pretențiile de anexare formulate de liderul de la Casa Albă în ultimele luni.

Într-o postare pe Truth Social, Trump a scris că acordul îi oferă Washingtonului „control permanent asupra securității și a tuturor celorlalte nevoi” în Groenlanda, răspunzând tuturor preocupărilor americane. El a numit înțelegerea un acord „Infinite Life” și a susținut că nu va implica niciun cost pentru Statele Unite — o afirmație pe care, ca de obicei, nimeni nu o poate verifica independent până nu apare textul integral.

Liderul american a mai anunțat că SUA vor începe imediat dezvoltarea unei prezențe militare mari în zonele potrivite ale insulei, în colaborare cu populația locală. Totodată, niciun adversar al SUA nu va mai putea avea baze, prezență militară sau investiții sensibile în Groenlanda fără aprobarea scrisă a Washingtonului. Cine beneficiază de o astfel de clauză? Cu siguranță nu Rusia și China, ale cărei interese arctice sunt explicit blocate.

Ce spune Danemarca

Potrivit unui oficial al Departamentului de Stat, acordul interzice explicit orice bază sau trupe din afara NATO pe insulă și prevede mecanisme de filtrare menite să blocheze investițiile din Rusia și China. Același oficial a precizat că înțelegerea ar rămâne pe deplin în vigoare chiar dacă Groenlanda ar deveni un stat complet independent — detaliu care nu se menționează în majoritatea rapoartelor oficiale și care sugerează că Washingtonul s-a asigurat contractual indiferent de evoluția politică internă a insulei.

La Copenhaga, premierul danez Mette Frederiksen a salutat acordul, afirmând că acesta întărește securitatea comună în Arctica și Atlanticul de Nord și este, prin urmare, benefic și pentru NATO și Europa. Ea a subliniat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare. Premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a declarat că înțelegerea este „în beneficiul nostru, al tuturor” și că recunoaște interesele Groenlandei.

Ce spune America

De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a transmis că Groenlanda „va face pentru totdeauna parte din zona de apărare strategică a Americii de Nord”. NATO a salutat la rândul său anunțul, apreciind că acordul va contribui la securitatea, stabilitatea și cooperarea în regiune.

Textul integral al acordului nu a fost încă făcut public — coincidență sau nu, exact detaliile financiare și clauzele militare concrete rămân, pentru moment, în afara vederii publice. Potrivit declarației comune a Danemarcei și Groenlandei, documentul ar urma să fie semnat la Adunarea Generală a ONU și va trebui apoi să treacă prin procedurile parlamentare necesare pentru a intra în vigoare. Nu este încă clar în ce măsură noul acord diferă de pactul din 1951 dintre SUA și Danemarca, care permitea deja o prezență militară americană extinsă pe insulă — o întrebare pe care, în mod curios, nimeni din presa mainstream nu insistă să o clarifice.

Succes pentru Donald Trump

Anunțul vine după luni de tensiuni diplomatice. Trump a cerut în repetate rânduri preluarea teritoriului, amenințând uneori cu acțiuni militare, ceea ce a stârnit avertismente că o astfel de mișcare ar putea duce la prăbușirea NATO. Abia în ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a exclus folosirea forței și a cerut negocieri imediate — o schimbare de ton bruscă pe care cronologia o plasează suspect de convenabil chiar înaintea unui an electoral american.

Între timp, Uniunea Europeană și-a intensificat prezența în regiune: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Groenlanda la începutul acestei luni și a anunțat un parteneriat de 200 de milioane de euro cu teritoriul. Coincidență sau reacție calculată la mișcările americane? Cursa pentru resursele arctice — minerale rare, rute maritime deschise de topirea gheții, poziții strategice pentru rachete și radar — nu este deloc nouă, dar rareori a fost recunoscută atât de deschis ca acum, când marile puteri își asigură bucăți din Arctica înainte ca aceasta să devină complet accesibilă.

Observatorii notează că, prin acest pact, Trump își poate prezenta un succes de politică externă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, într-un moment în care conflictul cu Iranul a pus presiune pe republicani. Ce nu se spune este că un „succes” anunțat pe Truth Social, fără text public, rămâne pentru moment mai mult o declarație de intenție decât un fapt verificabil.

Sursă: R3media (r3media.ro)