Etichetă de „extremist”: cine decide ce e critică legitimă la UE?

tunci când criticarea unei politici europene devine automat „extremism”, merită să întrebăm cine trasează linia și, mai important, cui îi convine ca dezbaterea publică să se închidă exact acolo. Senatorul Petrișor Peiu, liderul grupului AUR din Senat, a răspuns public acuzațiilor venite din partea eurodeputatului Siegfried Mureșan, care a etichetat formațiunea drept „extremistă” și „anti-europeană” — fără ca, potrivit lui Peiu, aceste etichete să fie susținute de fapte concrete.

Într-un comunicat al Partidului AUR, Peiu subliniază o distincție pe care crede că adversarii săi politici o ignoră deliberat: criticarea Comisiei Europene condusă de Ursula von der Leyen nu echivalează cu dorința de a scoate România din Uniunea Europeană. „Vrea AUR să iasă România din UE? În niciun caz”, a declarat senatorul, adăugând că miza reală e alta — respectarea tratatelor UE, nu ieșirea din bloc.

Trei acuzații concrete, nu vorbe în vânt

Ce nu se discută suficient în dezbaterea publică e că Peiu nu se limitează la generalități, ci enumeră motive punctuale pentru care AUR critică actuala conducere a Comisiei Europene:

1. Datoria acumulată de UE a ajuns la peste 1.000 de miliarde de euro, ceea ce — potrivit senatorului — a triplat dobânda la care se împrumută blocul comunitar.

2. Politicile „Green Deal” ar fi condus la prețuri ale energiei triple față de China și duble față de SUA — un detaliu care, cine beneficiază de fapt de asta, rămâne o întrebare deschisă în contextul competiției economice globale.

3. Supra-reglementarea, simbolizată — spune Peiu, cu o notă de sarcasm — de legiferarea legării dopului de sticla de plastic, ar fi erodat competitivitatea economiei europene.

Conflictul de interese pe care Mureșan nu îl menționează

Coincidență sau nu, Peiu atrage atenția asupra unui aspect pe care rapoartele oficiale rareori îl pun în context: Siegfried Mureșan este vicepreședinte al PPE, partidul european care a propus-o și o susține pe von der Leyen în funcție. Practic, cel care aplică eticheta de „extremism” face parte din structura politică direct interesată să protejeze imaginea Comisiei criticate.

Peiu mai amintește și un episod care a alimentat suspiciunile publice la nivel european de-a lungul timpului: achiziția de sute de milioane de doze de vaccin, făcută fără licitație publică — un subiect care a generat controverse și anchete jurnalistice în mai multe state membre, dincolo de contextul românesc.

„UE nu înseamnă și nu se reduce la Ursula von der Leyen sau la Siegfried Mureșan. A o critica pe Ursula von der Leyen nu se numește extremism, ci democrație”, a conchis liderul senatorilor AUR.

Rămâne de văzut dacă această dezbatere — între critică legitimă a instituțiilor europene și eticheta comodă de „extremism” — va fi analizată pe fond sau va continua să fie tranșată prin etichete politice reciproce, fără ca cetățeanul român să afle exact cine spune adevărul despre cheltuielile, energia și reglementările Uniunii.

Sursă: R3media (r3media.ro)