Gain-of-function: de ce SUA închide robinetul abia acum

epartamentul american al Sănătății (HHS) a anunțat pe 28 iulie o politică prin care se închide finanțarea federală pentru „cercetarea periculoasă de tip gain-of-function” — practica prin care oamenii de știință modifică genetic organisme pentru a le amplifica trăsăturile, inclusiv capacitatea de transmitere sau letalitatea unor patogeni. Oficial, e prezentată drept o măsură de precauție. Ceea ce nu se spune explicit este că această decizie vine la mai bine de șase ani după ce, potrivit unei anchete parlamentare americane, exact acest tip de cercetare ar fi putut sta la originea uneia dintre cele mai mari crize sanitare din istoria recentă.

Noua politică interzice finanțarea federală pentru astfel de experimente, atât pe teritoriul SUA, cât și în străinătate, și instituie o supraveghere mai strictă asupra cercetărilor din științele vieții considerate un risc „semnificativ” pentru sănătatea publică, biosecuritate sau securitatea națională. Totodată, va restricționa fondurile federale pentru cercetări derulate în țări sau instituții care nu au standarde adecvate de biosecuritate — o formulare care, cine beneficiază de interpretare, lasă loc de ambiguitate geopolitică.

Ce spune oficial administrația

„Guvernul federal are datoria de a proteja poporul american — nu de a finanța cercetări care i-ar putea pune în pericol”, a declarat secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr. „Astăzi punem capăt sprijinului federal pentru cercetarea periculoasă de tip gain-of-function și înlocuim supravegherea slabă cu garanții clare și aplicabile.”

Politica vine în urma unui ordin executiv semnat de președintele Donald Trump în mai 2025, prin care agențiile federale au fost instruite să oprească finanțarea acestui tip de cercetare în țări considerate „de risc”, precum China și Iran, unde supravegherea științifică este descrisă ca insuficientă. Potrivit unui document al Casei Albe, ordinul urmărește să blocheze utilizarea banilor americani pentru cercetări externe care ar putea declanșa o nouă pandemie. Coincidență sau nu, cronologia — ordin executiv în 2025, politică formală abia în 2026 — ridică întrebarea firească: de ce a durat atât de mult implementarea?

Casa Albă a precizat că ordinul suspendă cercetarea americană privind agenți patogeni și toxine infecțioase până la implementarea unei politici mai sigure și mai aplicabile. „Cercetarea periculoasă de tip gain-of-function asupra agenților biologici și patogenilor are potențialul de a pune în pericol în mod semnificativ viețile cetățenilor americani”, a scris Trump în ordinul său. „Dacă rămâne nerestricționată, efectele pot include mortalitate pe scară largă, un sistem de sănătate publică afectat, mijloace de trai perturbate și o securitate economică și națională diminuată.”

Legătura cu Wuhan — ce spune raportul din 2024

Contextul mai larg nu poate fi ignorat: în decembrie 2024, subcomisia parlamentară republicană pentru pandemia de coronavirus a publicat un raport de 520 de pagini, rezultat al unei anchete de doi ani, care indică faptul că virusul COVID-19 ar fi provenit, cel mai probabil, dintr-un laborator din Wuhan, China. Raportul susține că Institutele Naționale de Sănătate (NIH) din SUA au finanțat cercetare de tip gain-of-function la Institutul de Virologie din Wuhan (WIV) și că organizația EcoHealth Alliance Inc. a folosit bani ai contribuabililor americani pentru a facilita această cercetare la laboratorul respectiv.

Comisia a mai arătat că virusul COVID-19 posedă caracteristici biologice care nu se regăsesc în natură și că datele indică faptul că toate cazurile de COVID-19 ar proveni dintr-o singură introducere în populația umană — spre deosebire de pandemiile anterioare, unde au existat mai multe evenimente de transmitere de la animale la oameni. Ce nu se menționează suficient în dezbaterea publică e tocmai această diferență statistică, greu de explicat printr-un scenariu pur natural.

Raportul mai citează un document neclasificat publicat de Departamentul de Stat în ianuarie 2021, potrivit căruia „guvernul SUA are motive să creadă că mai mulți cercetători din interiorul WIV s-au îmbolnăvit în toamna anului 2019, înainte de primul caz identificat al epidemiei, cu simptome compatibile atât cu COVID-19, cât și cu boli sezoniere comune”.

Pusă cap la cap, cronologia — finanțare americană pentru cercetare riscantă într-un laborator străin, îmbolnăviri suspecte înainte de pandemia oficială, ani de tăcere instituțională și abia acum o politică de blocare — lasă loc întrebării pe care mulți o evită: de ce garanțiile „clare și aplicabile” anunțate acum nu au existat cu ani înainte, când mizele erau, teoretic, aceleași?

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)