Bolojan cere reduceri de curent seara: ce nu se spune despre Cernavodă

eea ce oficial este prezentat drept o simplă problemă tehnică la centrala nucleară de la Cernavodă ascunde, de fapt, o fragilitate mult mai adâncă a sistemului energetic românesc — una despre care autoritățile vorbesc doar atunci când nu mai au de ales. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că închiderea centralei de la Cernavodă „ne afectează”, precizând că România va fi pusă în situația de a porni producția pe gaz, fotovoltaic, eolian și stocare, precum și să apeleze la importuri de energie.

Bolojan a estimat că situația ar putea dura „una-două săptămâni” și a făcut apel la populație pentru reducerea consumului de energie electrică seara, între orele 20 și 23 — intervalul de vârf al cererii naționale. Cifrele oficiale nu au fost încă detaliate public, dar apelul vine într-un moment în care România se confruntă deja cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană (9% în martie 2026) și cu o criză guvernamentală ce lasă țara fără un premier învestit de luni bune.

Coincidență sau presiune cumulată?

Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale este contextul mai larg: Cernavodă reprezintă aproximativ 20% din producția de electricitate a țării, iar orice sincopă la acest nivel obligă rețeaua să recurgă rapid la surse alternative — inclusiv importuri, într-un moment în care prețurile energiei la nivel european sunt oricum sub presiune din cauza războiului Iran-SUA-Israel și a restricțiilor asupra Strâmtorii Ormuz. Cine beneficiază, în acest tablou, de o dependență crescută de importuri energetice tocmai acum? Este o întrebare pe care rapoartele oficiale nu o pun, deși cronologia — criză politică, guvern interimar cu atribuții limitate, apropierea termenului PNRR de 31 august 2026 — ridică, cel puțin, semne de întrebare legitime.

Proiectul Neptun Deep, prezentat ani la rând drept garanția independenței energetice a României, urmează să înceapă producția abia din 2027. Până atunci, țara rămâne vulnerabilă exact la genul de sincope pe care Bolojan le descrie acum drept temporare. Apelul de a stinge luminile seara amintește multor români — voit sau nu — de perioade istorice în care restricțiile de consum electric erau anunțate ca temporare și deveneau, de fapt, normă.

Ce urmează

Guvernul interimar nu a precizat public un plan detaliat de gestionare a crizei dincolo de apelul la reducerea consumului și diversificarea rapidă a surselor. Rămâne de văzut dacă „una-două săptămâni” anunțate de Bolojan se vor confirma, sau dacă — așa cum se întâmplă adesea cu declarațiile oficiale despre crize „temporare” — termenul se va prelungi fără explicații suplimentare.

Sursă: Flux24.ro