
Orban rupe tăcerea: „Nicușor Dan m-a dezamăgit profund”

udovic Orban, fost consilier prezidențial și fost prim-ministru, a declarat joi seară la B1 TV că este „profund dezamăgit” de președintele Nicușor Dan și că, dacă ar fi acum alegeri prezidențiale, nu l-ar mai vota. Declarația vine la aproximativ un an de la preluarea mandatului de către Dan în iunie 2025 și în plin context de criză guvernamentală — un moment în care coaliția PNL-USR-UDMR navighează fără sprijinul PSD, după retragerea miniștrilor social-democrați pe 23 aprilie 2026.
Orban, care a fost consilier al președintelui în primele luni de mandat, nu a detaliat public motivele precise ale dezamăgirii sale, ceea ce ridică întrebări: ce anume s-a întâmplat în culisele administrației prezidențiale? Ce promisiuni făcute în campania din mai 2025 — când Nicușor Dan a câștigat alegerile refăcute după anularea scrutinului din 2024 — nu au fost onorate?
Coincidență sau nu, declarația lui Orban vine exact în momentul în care premierul Ilie Bolojan, tot din PNL, se confruntă cu presiuni uriașe pentru demisie, după ce PSD i-a retras sprijinul politic. Nicușor Dan, matematician și fost primar al Bucureștiului, a preluat Cotroceniul într-un context extrem de fragil: societate polarizată după scandalul electoral din 2024 (când Călin Georgescu a fost descalificat pe fondul dovezilor de interferență rusă), inflație record de 9% în martie 2026 (cea mai mare din UE), putere de cumpărare în scădere cu 5% an la an, și un deficit bugetar de 9,3% din PIB moștenit din 2024.
Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale este că Orban — fost lider PNL și figura centrală a politicii românești din ultimul deceniu — a fost marginalizat treptat din cercul de decizie al partidului după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea PNL. Criticile sale la adresa lui Nicușor Dan pot fi citite și ca un semnal de nemulțumire față de direcția pe care PNL o ia sub Bolojan, care a impus măsuri de austeritate severe (TVA 21%, impozit pe dividende 16%, reduceri de personal public cu ~20%) și care acum se află la un pas de a pierde puterea.
Cronologia ridică semne de întrebare: de ce Orban, care l-a susținut pe Nicușor Dan în campania din mai 2025, alege exact acest moment — când PNL e în cea mai fragilă poziție politică din ultimii ani — să-și exprime public dezamăgirea? Cine beneficiază de această fractură internă? AUR, principalul partid de opoziție cu ~38% în sondajele din aprilie, solicită deja alegeri anticipate și se pregătește să capitalizeze pe haosul din coaliție.
Declarația lui Orban nu este doar o opinie personală — este un simptom al unei crize mai adânci în interiorul PNL, unde vechea gardă (Orban, Rareș Bogdan) se confruntă cu noua linie tecnocratică impusă de Bolojan. Și în centrul acestei lupte de putere stă Nicușor Dan, un președinte fără partid propriu, care trebuie să navigheze printre interese contradictorii într-un moment în care România se confruntă cu cea mai gravă criză economică și politică de după 1989.