Nicușor Dan cere majoritate, Simion răspunde: fără AUR nu merge

reședintele Nicușor Dan a lansat o cerere publică către partidele parlamentare — găsiți o majoritate funcțională, altfel România rămâne blocată. Răspunsul liderului AUR, George Simion, a venit imediat: „Fără AUR nu se poate”. Ceea ce oficial sună ca o consultare de rutină ridică semne de întrebare mai profunde: cine are de fapt puterea de veto în formarea guvernului, și de ce primul partid din sondaje este tratat ca un paria politic?

Într-un mesaj postat pe rețeaua X, Nicușor Dan a explicat că România are nevoie urgentă de un guvern funcțional. În contextul crizei politice declanșate în aprilie 2026 — când PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan — consultările prezidențiale devin cruciale pentru deblocarea instituțională.

„În consultările de astăzi, le voi cere partidelor să revină la dialog și la o atitudine rezonabilă. Le cer înțelegeri pe o majoritate parlamentară, și nu justificări și explicații de ce nu pot realiza o majoritate”, a declarat Dan. Președintele a subliniat că „păstrarea direcției pro-occidentale este o condiție de la care nu ne vom abate” — formulare care, coincidență sau nu, exclude automat AUR din ecuație, în ciuda faptului că formațiunea lui Simion adună între 35-38% în sondajele recente.

„Fără AUR nu se poate” — declarație sau avertisment?

Proaspăt ieșit de la consultările de la Cotroceni, George Simion a răspuns frontal: „Fără AUR nu se poate” realiza un guvern durabil. Liderul AUR a susținut că partidul său a venit în fața președintelui cu o propunere concretă de ieșire din criză și chiar cu un nume de premier — detalii pe care Nicușor Dan nu le-a comentat public.

„AUR este singurul partid care a respectat voința românilor”, a afirmat Simion, referindu-se implicit la scorul electoral din 2024 și la creșterea constantă în sondaje. „A fost o lună pierdută, pentru că nu am fost ascultați. Am avut dreptate în tot ce am spus.”

Simion a acuzat președintele că „s-a încăpățânat să încalce voința democratică, Constituția”, făcând desemnări în funcție de „voința personală” — critică care vizează refuzul repetat al lui Nicușor Dan de a include AUR în negocierile de guvernare, în ciuda ponderii electorale a formațiunii.

Cronologia care ridică întrebări

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: România se află în criză guvernamentală de două luni, cu un deficit bugetar de 9% din PIB (cel mai mare din UE), inflație la 9%, și investiții bugetare în cădere liberă (-55% în primele două luni ale anului). În acest context, un partid cu 38% în sondaje este exclus sistematic din consultări — în timp ce formațiuni cu 12-15% negociază portofolii ministeriale.

Cine beneficiază de prelungirea crizei? Cui îi convine un guvern interimar, incapabil să ia decizii majore pe fonduri europene, reformă fiscală sau politică externă? Și de ce „direcția pro-occidentală” devine criteriu de excludere politică tocmai când țara are nevoie de stabilitate instituțională?

Răspunsurile oficiale lipsesc. Între timp, consultările continuă — fără cel mai mare partid din parlament.