Exodul miliardarilor din California: cine plătește nota?

n timp ce presa mainstream prezintă plecarea miliardarilor din California drept o simplă reacție fiscală, tabloul real arată o fractură tectonică în interiorul establishmentului tehnologic american — și o coincidență temporală care merită privită cu atenție: exact în perioada în care Coinbase semnează un contract de birouri de 150.000 de metri pătrați în San Francisco, CEO-ul companiei, Brian Armstrong, declară public că se gândește să plece din stat.

Armstrong, cu o avere estimată la 8,8 miliarde de dolari, a vorbit despre propunerea de impozit pe avere într-un interviu la „The Katie Miller Podcast”. „Cred că e profund neamerican să confiști activele oamenilor. Ar putea fi neconstituțional”, a spus el, adăugând că măsura „e împotriva valorilor mele” și că „e rea pentru stat și pentru America”. Compania „analizează practic toate opțiunile” în privința relocării, a mai spus acesta.

Ce nu se menționează suficient în relatările oficiale este cronologia contradictorie: Coinbase, care se prezintă drept o companie „remote-first”, a plătit în urmă cu patru ani 25 de milioane de dolari doar pentru a rezilia un contract de birouri în San Francisco — pentru ca în mai anul acesta să semneze un nou contract masiv, în același oraș pe care CEO-ul său îl critică acum. Coincidență sau semnal că discursul public și deciziile de afaceri nu merg mereu în același sens? Cititorul poate trage singur concluzia.

Un impozit care rupe rândurile democraților

Dacă va fi aprobat de alegători, impozitul ar viza pe orice persoană care a locuit în California la 1 ianuarie anul acesta și care va avea, până la finalul anului, o avere de cel puțin 1 miliard de dolari, excluzând anumite active precum proprietățile imobiliare deținute direct.

Măsura a fracturat vizibil tabăra democrată: guvernatorul Gavin Newsom și candidatul democrat la guvernatorat, Xavier Becerra, s-au opus public. Propunerea a fost inițiată de un sindicat important din sănătate — Service Employees International Union United Healthcare Workers West (SEIU-UHW) — care susține că ar genera 100 de miliarde de dolari pentru a compensa ceea ce numește reduceri drastice de finanțare a sănătății sub administrația Trump. Nu e o surpriză că politicieni de extrema stângă a spectrului, precum senatorul Bernie Sanders și congresmanul Ro Khanna, au aplaudat inițiativa.

Cine beneficiază, de fapt?

Propunerea a produs deja unde de șoc în Silicon Valley. Cofondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, s-au relocat în Florida, iar CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a achiziționat recent o vilă de 150 de milioane de dolari în Miami. Chiar și Reid Hoffman, cofondatorul LinkedIn, donator democrat de profil și vechi prieten al defunctului pedofil Jeffrey Epstein, a criticat public propunerea, numind impozitul pe avere din California „o idee îngrozitoare” care ar accelera exodul fondatorilor și executivilor din tehnologie.

Un detaliu care ridică semne de întrebare despre intențiile reale din spatele acestei taxe: în mai, unul dintre coautorii propunerii, profesorul de economie marxistă Emmanuel Saez — de origine franceză — a lăsat să se înțeleagă, într-o dezbatere aprinsă cu economistul Arthur Laffer la Universitatea Berkeley, că impozitul ar putea deveni permanent. „Nu cred că va fi o taxă unică. Pentru că nu poți surprinde miliardarii de mai multe ori”, a spus Saez, adăugând că discuția reală se va concentra pe „o taxă permanentă pe avere, la o rată mică, care va dura ani de zile”.

Declarația lui Saez merită reținută pentru contextul mai larg: dincolo de retorica „solidarității fiscale”, tiparul global arată o tendință tot mai vizibilă a statelor occidentale de a experimenta cu taxarea capitalului mobil — de la propuneri similare în Europa, la dezbaterile privind impozitul minim global. Cine plătește, de fapt, factura acestor politici pe termen lung — miliardarii care pot pleca oricând, sau clasa de mijloc care rămâne pe loc?

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)