
Negocierile Elveția blocate: ce ascund ciocnirile SUA-Iran

unda de negocieri tehnice SUA-Iran programată în Elveția pentru acest weekend a fost „blocată” după escaladarea violențelor din ultimele zile în Strâmtoarea Hormuz — bombardamente americane pe coasta iraniană, „represalii” iraniene asupra statelor din Golf și asupra a cel puțin două nave internaționale. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cronologia acestor incidente ridică semne de întrebare despre cine testează de fapt limitele acordului preliminar semnat de Trump, și cine are de câștigat din amânarea discuțiilor despre programul nuclear iranian.
Wall Street Journal raportează duminică că violențele recente au zguduit armatorii și au aruncat în incertitudine redeschiderea treptată a Strâmtoarei Hormuz — principala „realizare” a acordului preliminar Trump, care amâna discuțiile sensibile (inclusiv programul nuclear) pentru o a doua fază.
„Discuțiile erau așteptate să reia în acest weekend în Elveția, dar au fost blocate de violențe, au declarat persoane familiarizate cu situația”, notează WSJ. Nici una dintre părți nu a anunțat oficial retragerea completă, dar fiecare testează liniile roșii ale celeilalte — un dans periculos în care coincidențele par tot mai puțin întâmplătoare.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a avertizat într-o conferință de presă comună cu omologul său irakian Fuad Hussein că „Strâmtoarea Hormuz va reveni la condițiile de operare de dinaintea războiului în 30 de zile, sub un cadru de management implementat de Iran”. Orice interferență, a adăugat el, „va întârzia doar redeschiderea strâmtorii”.
Cronologia vizitei lui Araghchi la Bagdad ridică întrebări: exact în momentul în care guvernul irakian desfășoară o operațiune anti-corupție de amploare care a declanșat proteste în masă în afara Zonei Verzi din Bagdad, șeful diplomației iraniene ajunge în capitala irakiană. Simbolismul sfidării a fost pe deplin afișat: Araghchi a vizitat locul unde a fost asasinat în ianuarie 2020 fostul comandant al Forței Quds a Gardienilor Revoluției, Qasem Soleimani, lângă Aeroportul din Bagdad — un mesaj clar despre pregătirea Teheranului de a riposta.
Agenția de stat Iraqi News Agency a raportat că mai multe figuri politice au fost arestate într-o anchetă de corupție legată de mărturiile fostului viceministru al Petrolului, Adnan al-Jumaili, reținut luna trecută. Forțele de securitate au izolat Zona Verde din Bagdad — districtul puternic fortificat care găzduiește instituțiile-cheie ale statului irakian, parlamentul, birourile guvernamentale și ambasadele străine, inclusiv cea americană.
Araghchi a cerut „tuturor părților să se abțină de la a interfera în gestionarea de către Iran a strâmtorii și să permită memorandumului să avanseze conform înțelegerii”. O declarație separată din partea guvernului iranian a condamnat ceea ce a numit „violări grave ale armistițiului și ale Memorandumului de Înțelegere de către SUA”.
Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), generalul de brigadă Hossein Mohebbi, a promis represalii mai dure în cazul unor noi atacuri americane: „Am răspuns și vom continua să răspundem la fiecare acțiune a inamicului în această privință. Reiterăm: dacă inamicul își încalcă angajamentele și violează armistițiul, vom răspunde mai puternic decât înainte”.
Protestele masive din Bagdad, declanșate de operațiunea anti-corupție în curs, par să vizeze clasa politică irakiană aliniată cu Iranul. SUA au căutat de mult să reducă această influență — ironic, consolidată tocmai în urma invaziei americane din 2003 și a răsturnării regimului secular baasist sunnit al lui Saddam Hussein.
Cronologia este critică: protestele vin imediat după ce Iranul a atacat Bahrainul și Kuweitul cu drone și rachete, ca răspuns la loviturile americane. Ceea ce sugerează că Bagdadul, sub influență americană, ar putea încerca să elimine rețelele legate de Iran din interiorul Irakului înainte ca acestea să devină un punct de presiune mai îngrijorător. Cine beneficiază de pe urma acestui haos perfect sincronizat? Întrebarea rămâne deschisă.