Serbia: Vučić demisionează după 19 luni de protesteStudențești

reședintele sârb Aleksandar Vučić a anunțat sâmbătă că va demisiona în „câteva săptămâni” și va conduce personal campania Partidului Progresist Sârb (SNS) la alegerile anticipate — o mișcare care ridică semne de întrebare despre cronologia protestelor studențești și despre momentul ales pentru această decizie. Coincidență sau nu, anunțul vine exact în Vidovdan, sărbătoarea națională care comemorează bătălia de la Kosovo Polje din 1389, un simbol al rezistenței sârbe.

Vorbind în fața susținătorilor adunați în fața Adunării Naționale de la Belgrad, Vučić a declarat că aceasta este ultima dată când se adresează unei „mulțimi atât de mare” în calitate de președinte al Serbiei. „Cred că vom câștiga cu o marjă mai mare decât oricând”, a afirmat el într-un discurs transmis în direct de aproape toate canalele TV principale din Serbia — un detaliu care nu scapă observatorilor: controlul mediatic rămâne un atu major al partidului de guvernământ.

Mitingul SNS, organizat sub sloganul „Serbia, o familie”, este văzut pe scară largă ca deschiderea oficială a campaniei electorale și ca răspuns direct la protestele antiguvernamentale conduse de studenți, care durează de peste un an și jumătate. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că susținătorii lui Vučić au fost aduși la Belgrad din toată țara — unii chiar pe jos — într-o demonstrație de forță care amintește de mobilizările orchestrate din alte state din regiune.

De-a lungul zilei, participanții au fost invitați să selecteze „prioritățile politice” pe care le consideră importante, iar evenimentul a inclus și o expoziție intitulată „Blocatorii Serbiei: 19 luni de violență, hărțuire, insulte, amenințări și respingerea dialogului” — o încercare evidentă de a discredita mișcarea studențească. Vučić a acuzat „actorii străini” că au încercat să destabilizeze Serbia în ultimul an și jumătate, afirmând că studenții au fost manipulați să creadă că au condus la schimbări politice. O narațiune familiară pentru oricine urmărește politica din Europa de Est: orice protest devine automat „interferență externă”.

Mișcarea studențească a izbucnit după prăbușirea unui baldachin de beton la gara din Novi Sad, în noiembrie 2024, care a ucis 16 persoane. Studenții și partidele de opoziție au pus tragedia pe seama corupției și neglijenței guvernamentale — acuzații pe care autoritățile le-au negat categoric. În ultimele luni, atât opoziția, cât și studenții au intensificat apelurile pentru alegeri anticipate, cereri pe care guvernul le-a respins până acum. Cronologia ridică întrebări: de ce exact acum Vučić acceptă alegerile pe care le-a refuzat luni de zile?

Vučić a promis de asemenea să accelereze calea Serbiei către aderarea la Uniunea Europeană, menținându-și în același timp legăturile tradiționale cu China și Rusia — un echilibru geopolitic delicat care face din Serbia un jucător-cheie în Balcani. Cine beneficiază de fapt de această poziție ambiguă? Potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Faktor Plus — o agenție pe care opoziția și studenții o consideră apropiată de autoritățile de guvernământ — SNS se bucură de sprijinul a aproximativ 47% dintre alegători, în timp ce mișcarea studențească se situează la puțin sub 31%. Cifrele par clare, dar întrebarea rămâne: cât de independente sunt sondajele într-o țară unde mass-media este controlată strâns?

Lista electorală a SNS va purta numele „Serbia Unită” — un slogan care evocă unitatea națională, dar care, pentru observatorii atenți, sună a strategie de consolidare a puterii într-un moment de presiune internă și externă crescândă. Ce nu se spune în discursurile oficiale este că Serbia rămâne un nod de interese contradictorii: candidat la UE, dar aliat tradițional al Rusiei; partener economic al Chinei, dar vecin cu NATO. Și în acest context, demisia unui președinte puternic în favoarea unei campanii electorale personale nu este doar o mișcare politică — este un semnal.