Drona de la Galați: cronologia care nu se leagă

a aproape 48 de ore de la incidentul cu drona prăbușită și explodată peste un bloc din Galați, versiunea oficială a autorităților române prezintă inconsecvențe care ridică semne de întrebare. Ceea ce inițial a fost prezentat ca un incident „rusesc” simplu devine, la o analiză atentă a declarațiilor oficiale, o narațiune plină de contradicții tehnice și logistice pe care nimeni din mass-media mainstream nu le abordează frontal.

Autoritățile au declarat inițial că este vorba de o dronă rusească Geran 2, cu o încărcătură de exploziv de aproximativ 2 kilograme. Problema? Nu există astfel de variantă. Dronele Geran 2, inclusiv modelele inițiale, au fost echipate chiar și în primele versiuni cu încărcături de exploziv începând de la 40-50 de kilograme. Variantele actuale pot transporta între 90 și 100 de kilograme de material exploziv. Discrepanța de 20-50 de ori între versiunea oficială și realitatea tehnică ridică întrebări evidente: ce anume a explodat la Galați?

Până în acest moment, publicul nu a văzut imagini cu resturi sau fragmente ale dronei. Ce așteaptă autoritățile române? Coincidență sau nu, acum câteva luni a existat un episod puțin mediatizat prin care diferite piese de armament și resturi de Geran fuseseră introduse într-un TIR din Ucraina în Republica Moldova cu destinația Israel — încărcătura fiind însă identificată și confiscată de vameșii români din dreapta Prutului. Cronologia ridică întrebări: de ce acum, când ar fi esențial să se prezinte probe concrete, autoritățile păstrează tăcerea vizuală?

Generalul Gheorghe Maxim, comandantul întrunit al Forțelor Armate Române, a oferit o explicație pentru care avioanele F-16 ridicate de la sol nu au doborât drona după ce aceasta intrase în spațiul aerian al României: „nu putem lansa o rachetă în spațiul aerian al Ucrainei”. Dacă drona ar fi fost încărcată cu 100 de kilograme de exploziv — așa cum ar fi normal pentru un Geran 2 autentic — impactul ar fi putut distruge întregul bloc și provoca sute de victime. Protocolul de apărare aeriană permite deci ca o amenințare letală să pătrundă nestingherită din motive juridice?

Potrivit unor surse oficiale, drona ar fi fost rusească, lovită de ucrainieni deasupra orașului Reni, și-ar fi modificat traiectoria căzând peste blocul din Galați. Contextul operațional ridică însă noi semne de întrebare: rușii bombardează infrastructură portuară la Reni — ce relevanță ar avea o încărcătură de 2 kilograme de exploziv pentru un astfel de obiectiv strategic?

Premierul Ilie Bolojan a invocat „răspunsul apărării românești limitat la nivelul dotării”. Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale: România a investit aproximativ 200 de miliarde de lei în armament din 2015 până în prezent. Cum se explică lipsa de dotări după o astfel de alocare bugetară? Mai mult, de ce după patru ani de război la graniță nu există investiții interne în producția de drone sau sisteme antidronă?

Comparația cu Iranul devine relevantă: o țară sub sancțiuni internaționale severe produce ieftin drone pe care le copiază și le îmbunătățesc atât rușii (Geran), cât și americanii (LUCAS), și dispune de sisteme antidronă de producție internă care s-au dovedit eficiente împotriva Israelului și SUA. Cum de România, membră NATO și UE, cu buget militar de 200 de miliarde de lei în ultimul deceniu, nu are capacități similare?

Cronologia ridică și alte semne de întrebare: acum 18 luni, MAPN a achiziționat opt sisteme antidronă de la producători israelieni. Unde sunt aceste sisteme? Au fost livrate? Sunt operaționale? Dacă da, de ce nu au fost activate la Galați?

Recent, guvernul a semnat contractele SAFE prin care achiziționează preponderent camioane, blindate (care pot fi distruse cu ușurință de drone ieftine), rachete, radare și alte echipamente de la producători germani, francezi și italieni. Dotări care, notează observatorii independenți, nu ajută direct la interceptarea dronelor — principala amenințare actuală la granița de est. Cine beneficiază de aceste contracte în valoare de zeci de miliarde de euro?

Întrebările rămân: De ce se minte? Ce se ascunde? Ce fel de dronă a explodat efectiv la Galați? De unde venea? Cine a trimis-o? Contextul geopolitic mai larg include și faptul că alegerile prezidențiale au fost anulate în decembrie 2024 pe motiv de „ingerință rusească”. Au fost excluși candidați: mai întâi Diana Șoșoacă, apoi Călin Georgescu. La aproape doi ani de la aceste evenimente, dovezile concrete despre ingerința rusească nu au fost prezentate public. Coincidență sau nu, poziția oficială transmisă de statul român riscă să nu mai fie crezută de nimeni — exact ca în povestea cu Petrică și lupul.