Clasa română din Cartal, desființată în 4 zile: cine tace?

clasă de limba română din satul Cartal, regiunea Odesa, a fost desființată la doar patru zile de la începerea anului școlar — un detaliu aparent administrativ care ascunde, de fapt, o întrebare mai incomodă: de ce statul român tace exact atunci când ar trebui să vorbească cel mai tare?

Senatorul AUR Cristina Dumitrescu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, a cerut public autorităților române să intervină pentru apărarea dreptului copiilor etnicilor români din Ucraina de a studia în limba maternă. Solicitarea vine după ce, potrivit informațiilor publicate de BucPress, părinții copiilor din Cartal au fost supuși în mod repetat presiunilor pentru a-i transfera la clasa cu predare în limba ucraineană.

Ce se întâmplă, de fapt, la Cartal

Cronologia ridică semne de întrebare: o clasă întreagă, funcțională la începutul anului școlar, dispare instituțional în doar patru zile. Nu e vorba de o decizie luată peste noapte de un singur profesor sau director — presiunile, spune sursa citată, au fost repetate și sistematice. Cine a coordonat acest proces și cui i-a folosit dispariția rapidă a acestei clase sunt întrebări la care, deocamdată, nimeni din partea autorităților nu a răspuns public.

Dumitrescu cere președintelui Nicușor Dan și ministrului de Externe, Oana Țoiu, să prezinte public rezultatele concrete ale discuțiilor purtate cu autoritățile ucrainene privind protejarea drepturilor comunităților românești. Formularea nu e întâmplătoare: se cer rezultate, nu declarații de intenție.

Discuții multe, hârtii puține

„Oana Țoiu, Nicușor Dan, transmiteți-ne clar interesele cui le prioritizați, ale românilor sau ale ucrainenilor? De ce? Pentru că o clasa I-a cu predare în limba română din satul Cartal regiunea Ismail, din zona Odessa, nu a rezistat decât 4 zile de la începutul anului școlar. Sub presiunile autorităților, copiii au trebuit să fie retrași de la clasa cu predare în limba română și trecuți în cea cu predare în limba ucraineană. Noi dăm Ucrainei, vreți să dați în continuare Ucrainei și militari mai nou. Însă românii ce primesc? Ne transmiteți că aveți discuții cu omologii voștri de acolo. Însă ce se concretizează în urma acestor discuții? În scris, ce puteți să ne transmiteți că au acceptat pentru etnicii români din Ucraina? Faptul că, Consulatul General al României de la Odessa nu funcționează din februarie 2022, faptul că nu luați în considerare că ar trebui deschis un birou consular la Ismail, au dus la aceste fapte. Românii se simt pierduți, se simt neapărați de statul român!”, a declarat Cristina Dumitrescu, senator AUR.

Un consulat închis de patru ani — coincidență?

Ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este faptul, semnalat chiar de senator, că Consulatul General al României de la Odesa este închis din februarie 2022, adică de la începutul invaziei ruse, iar ideea unui birou consular la Ismail — mai aproape de comunitățile românești vizate — nu pare să fi avansat. Într-un context în care România susține activ Ucraina, inclusiv prin sprijin militar suplimentar, contrastul cu absența unei prezențe consulare funcționale în zona locuită de etnici români devine greu de ignorat. Cine beneficiază de o comunitate românească din diaspora ucraineană tot mai slab reprezentată instituțional, în timp ce presiunile de asimilare lingvistică par să continue? Nu e o acuzație directă la adresa autorităților ucrainene sau române, ci o observație care merită un răspuns clar, nu doar promisiuni de „discuții continue”.

Rămâne de văzut dacă Palatul Cotroceni și MAE vor oferi, așa cum cere Dumitrescu, un răspuns în scris, cu rezultate concrete — sau dacă subiectul se va pierde, ca atâtea altele, în tăcerea diplomatică de rutină.

Sursă: R3media (r3media.ro)