China oprește bateriile: ce ascunde pauza bruscă din aprobări

eea ce Beijingul prezintă drept o simplă „revizuire tehnică” a capacităților industriale ascunde de fapt o recunoaștere tardivă: modelul chinezesc de creștere prin subvenții masive, aplicat ani de zile la baterii, panouri solare și mașini electrice, a ajuns la un punct de saturație pe care autoritățile nu-l mai pot ignora.

Publicația financiară chineză Cailianshe a raportat, citând surse din industrie, că China a suspendat temporar aprobările pentru noi fabrici de stocare a energiei prin baterii — mai exact pentru proiectele care nu au început încă lucrările de construcție. Motivul oficial: o revizuire a capacităților existente și planificate, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de supraproducție.

China este atât cea mai mare piață de vehicule electrice din lume, cât și un jucător de top în stocarea energiei prin baterii. Dar, la fel ca în cazul mașinilor electrice și al panourilor solare, acest sector a beneficiat ani la rând de subvenții generoase care i-au permis să se extindă fără nicio limitare legată de supracapacitate și de consecințele ei. Guvernul chinez a fost deja obligat să intervină dur în sectoarele EV și solar — iar acum, se pare, a venit rândul bateriilor.

Coincidență sau nu, momentul intervenției nu vine izolat: producătorii chinezi de echipamente solare s-au reorientat masiv spre stocarea în baterii tocmai pentru a compensa un exces cronic de ofertă pe piața panourilor și echipamentelor, o piață care a erodat profiturile multor companii din sector. Practic, o problemă structurală dintr-o industrie a fost „exportată” în alta — și acum ambele suferă de aceeași boală.

Boom-ul instalațiilor de vehicule electrice, energie solară și eoliană a dus la o capacitate de producție excesivă în aceste industrii-cheie ale tranziției energetice, declanșând războaie de prețuri care au lovit majoritatea companiilor din sector, inclusiv cei mai mari producători de panouri solare la nivel mondial. Autoritățile chineze au recunoscut încă de anul trecut că această concurență acerbă, combinată cu supracapacitatea și producția de calitate scăzută, dăunează întregului ecosistem industrial.

Ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este că această „autoreglare” bruscă vine exact în momentul în care Beijingul își asumă un nou instrument fiscal: în iulie, Ministerul de Finanțe, Administrația Generală a Vămilor și Administrația de Stat pentru Taxare au anunțat introducerea unor taxe de consum pe baterii, valabile din 1 septembrie 2026. Cine beneficiază, în cele din urmă, de această reordonare a pieței — statul, prin taxare, sau companiile care rămân în picioare după eliminarea concurenței slabe?

Bateriile primare fără mercur, bateriile nichel-hidrură metalică, bateriile litiu primare, cele litiu-ion și bateriile cu flux redox de vanadiu vor fi taxate cu 2% începând din septembrie 2026, iar cota va urca la 4% din septembrie 2027. Celulele fotovoltaice vor fi taxate cu 2% din aprilie 2027 și cu 4% din aprilie 2028.

Interesant este ce a fost exceptat: China a scutit de taxă, până în decembrie 2028, tehnologiile „noi” — bateriile sodiu-ion, cele solide, celulele de combustie și tipurile avansate de celule fotovoltaice precum perovskit, tandem și arseniură de galiu. Cronologia acestor excepții ridică o întrebare firească: cine sunt jucătorii care controlează deja aceste tehnologii de nouă generație și cât de mult va conta acest avans de reglementare peste doi-trei ani, când restul pieței va fi deja taxat suplimentar?

Într-un context mai larg, mișcarea Beijingului nu poate fi privită izolat de cursa globală pentru dominația lanțurilor de aprovizionare cu energie curată — o cursă în care controlul asupra materiilor prime, tehnologiei și reglementării interne devine la fel de important ca produsul final.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)